Spam-ul, o afacere de miliarde

Scott Richter �si va lansa �n cur�nd propria colectie de �mbracaminte sub marca �Spam King� si �SK�. Compania sa, OptInRealBig.com., trimite zilnic peste 100 de milioane de mesaje comerciale catre diferiti utilizatori de Internet. Richter pretinde ca face acest lucru �n mod legal si ca adresele de e-mail ale destinatarilor sunt culese cu grija chiar de la stap�nii lor, acestia d�ndu-si consimtam�ntul.

Un ghiont de la Microsoft

Din pacate pentru Richter, un tribunal din Denver a considerat ca trimiterea mesajelor nu este tocmai legala, iar OptInRealBig.com a trebuit sa cada la �ntelegere cu partea adversa, Microsoft. Acordul �ncheiat l-a obligat pe Richter sa plateasca 7 milioane de dolari catre Microsoft.
�n decembrie 2003, Richter era cel mai renumit spammer din lume, conform clasamentelor Spamhaus.org.

�n iulie 2005, dupa �ntelegerea cu Microsoft, a fost scos din topurile acestei organizatii. Se pare ca acum a ajuns chiar �n pragul falimentului. Alte companii ram�n �nsa �n clasament, iar spam-ul �nfloreste de la o zi la alta.

Mail-uri adevarate, doar 15%

Potrivit unor sondaje printre furnizorii de servicii de Internet, doar 15% din e-mail-urile care tranziteaza Internetul modern sunt mesaje adevarate. Restul sunt mesaje comerciale nesolicitate ori mesaje provocate de virusi. At�t Microsoft, c�t si Google sau Yahoo au pus �n practica propriile mecanisme de stopare a spam-ului. Noua amenintare a detronat peste noapte virusii din topul oportunitatilor de c�stig.

Solutia anti-spam Sender ID, de la Microsoft, declara drept scop principal verificarea identitatii expeditorului unui e-mail. Pentru ca solutia sa fie aplicabila, este nevoie de implementarea ei pe un server compatibil de e-mail. Gmail si Yahoo se bat de multa vreme nu doar �n servicii de e-mail, ci si �n filtre antispam. Symantec, producatorul Norton Antivirus, a achizitionat �n 2004 compania BrightMail, specializata �n filtrarea spam-ului, pentru 370 de milioane de dolari. Recent, Microsoft si-a anuntat intentia de a prelua FrontBridge Technologies, o alta companie cu produse de filtrare a spam-ului. Suma achizitiei ram�ne deocamdata confidentiala.

Sfaturi de evitare

�n general, adresele noastre de e-mail sunt culese de spamm-eri �n doua modalitati.
1. Se pot utiliza robotii de colectare a adreselor de e-mail �nt�lnite �n paginile unor website-uri. Solutia ar fi sa �ncetam a ne face publice adresele de e-mail. Eventual, se pot crea conturi de e-mail care sa poata fi publice si conturi de e-mail pe care decidem sa le tinem pentru noi si prietenii nostri.
2. Cel mai adesea, noi �nsine �i �mbiem pe spamm-eri sa ne trimita mesaje. Atunci c�nd deschidem conturi de utilizator pe diverse site-uri, respectiv c�nd completam diferite formulare online cu adresele noastre de e-mail. �n acest caz, solutia ar fi sa alegem doar website-urile care ne inspira �ncredere. Legislatia moderna a �nceput sa dea semne ca s-ar putea adapta la noile realitati, astfel �nc�t, mai nou, �ncrederea pe care
ne-o inspira un site poate fi judecata dupa anumite reguli.

Legea romaneasca ajuta spam-ul

�n Rom�nia, legea privind comertul electronic are si c�teva prevederi referitoare la spam. Din nefericire, modalitatile �n care aceasta ar putea reusi sa stopeze spam-ul fie lipsesc cu desav�rsire, fie sunt aplicabile unor situatii extrem de rar �nt�lnite.
Potrivit legislatiei noastre, �subiectul mesajelor transmise prin posta electronica, care constituie comunicari comerciale, trebuie sa �nceapa cu cuv�ntul �PUBLICITATE� scris cu majuscule�. De asemenea, comunicarile comerciale trebuie sa cuprinda cel putin urmatoarele informatii referitoare la persoana �n numele careia sunt facute: numele sau denumirea completa; codul numeric personal sau codul unic de �nregistrare, dupa caz; domiciliul sau sediul; numerele de telefon si fax; adresa de posta electronica. Prin comunicare comerciala se �ntelege orice forma de comunicare destinata sa promoveze, direct sau indirect, produsele, serviciile, imaginea, numele ori denumirea, firma sau emblema unui comerciant ori membru al unei profesii liberale.

�n privinta modului �n care se obtine consimtam�ntul destinatarului, legea a dovedit ca nu are legatura cu realitatea. Se vorbeste despre obtinerea consimtam�ntului prin intermediul e-mail-ului, impun�ndu-se o procedura lipsita de aplicabilitate. Daca doriti sa primiti mesaje comerciale de la compania X, va trebui sa-i trimiteti acesteia un e-mail cu subiectul �ACCEPT COMUNICARI COMERCIALE DIN PARTEA COMPANIEI X�, scris cu majuscule. Ceea ce legea nu aminteste este situatia �n care consimtam�ntul utilizatorului este luat prin apasarea unui buton sau bifarea unei optiuni. Aceasta este solutia cel mai �nt�lnita �n practica si s-au �nregistrat multe cazuri �n care consimtam�ntul utilizatorului este �inventat�, ca si contul deschis de acesta la website-ul ce �i trimite spam.

Desi legea impune amenzi de p�na la 500 de milioane de lei pentru cei care nu respecta prevederile de mai sus, nimeni nu a fost amendat p�na �n acest moment.

Un eveniment obisnuit

La �nceput, �ntreprinzatorii din Rom�nia au �ncercat sa inventeze modalitati de ocolire a prevederilor legale. S-a inventat metoda �trimite unui prieten�. Prin aceasta, e-mail-ul comercial nu era trimis de compania-mama, ci de un �prieten� care dorea sa-ti recomande anumite produse ori servicii. De cele mai multe ori, �prietenul� era necunoscut destinatarului.
Ulterior, s-a inventat atentionarea din finalul e-mail-ului: �adresa dumneavoastra a fost colectata de pe site-uri publice, prin urmare suntem �ndreptatiti sa va trimitem acest e-mail�. A fost prima forma de spam care �ncepuse sa ignore prevederile legale cu care era �n total dezacord. Au urmat felicitarile electronice, invitatiile la diverse evenimente si newsletterele la care nu se abonase nimeni.

�n momentul de fata, spam-ul este un eveniment obisnuit �n Rom�nia. Se trimit zilnic milioane de mesaje, de la intreprinzatori mici si mari. Legea a ramas doar o sperietoare �nvechita, de care nu se mai teme nimeni.

O solutie alternativa: autoreglementarea

Din cauza ambiguitatii, prevederile legislatiei actuale a comertului electronic nu au nici o sansa de a stopa fenomenul. O alta piedica ar fi imposibilitatea probarii activitatii de �trimitere de mesaje comerciale nesolicitate�, data fiind lipsa unor instante specializate pe acest domeniu extrem de tehnic. La ora actuala, nu exista �nregistrata la parlament nici o initiativa legislativa care sa �ncerce modificarea actualelor preve-deri. Nu se �ntrevede, �n viitorul apropiat, nici un proces pornit �mpotriva spammer-ilor rom�ni.

O solutie alternativa este procedura de autoreglementare, prin care membrii unei comunitati de afaceri adera �n mod voluntar la prevederile unui cod de conduita. Asociatia Rom�na de Marketing Direct (ARMAD) a elaborat un cod de conduita ce impune membrilor sai blocarea datelor persoanelor care nu vor sa participe �n campanii de marketing direct (blocarea numelor, numerelor de telefon, adreselor de e-mail). Aceeasi solutie a fost inclusa si �n codul de conduita adoptat de Asociatia Societatilor de Leasing din Rom�nia (ASLR). La acest moment, Asociatia Nationala a Internet Service Providerilor din Rom�nia (ANISP) are �n pregatire un cod de conduita prin care se �ncearca gasirea unor solutii concrete de limitare a fenomenului.