Zona euro se pregateste de luni bune pentru intrarea Greciei in default. Tehnic, acest lucru s-a si intamplat, dupa ce liderii europeni au refuzat sa prelungeasca finantarea tarii, in urma anuntului surprinzator al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum, iar Grecia nu si-a putut onora plata unei transe catre FMI. Acum, dupa ce drama elena a luat o turnura negativa, o Grecie care se simte neapreciata si impinsa afara, nu ajuta pana la urma pe nimeni, arata compania de consultanta Coface intr-o analiza.
Pe 27 iunie, primul-ministru grec Alexis Tsipras (foto) a facut apel la un referendum cu privire la solicitatile creditorilor straini. Acest referendum va avea loc pe 5 iulie, din moment ce Parlamentul elen l-a aprobat, iar grecii vor vota daca accepta sau nu ceea ce creditorii internationali au solicitat.
In aceste conditii Banca Greciei a cerut Comisiei Europene, pe 28 iunie, sa initieze controlul circulatiei capitalurilor pentru a preveni orice situatii de incapacitate de plata in randul bancilor elene. Aceasta masura include si inchiderea bancilor pana pe 7 iulie. Toate institutiile de credit din Grecia, inclusiv sucursalele bancilor straine, sunt afectate. Bancomate au ramas insa deschise, dar retragerile de numerar zilnice au fost limitate la 60 de euro.
Cu toate acestea, turistii straini din Grecia nu sunt afectati pana in acest moment. Retragerile de numerar cu carduri bancare emise de bancile straine au fost mentinute fara restrictii, arata Coface.
Citeste si:
In plus, platile prin carduri catre conturi in Grecia sunt permise, insa platile si transferurile catre conturi din afara Greciei, interzise. In dimineata zilei de 29 iunie, Comisia Europeana a acceptat controlul circulatiei de capital, chiar daca se incalca astfel legislatia Uniunii Europene (UE) cu privire la libera circulatie a capitalului, pe motiv ca o astfel de masura este vitala pentru a garanta stabilitatea sistemului bancar elen.
Depozitele bancare din Grecia s-ar fi evaporat in 5 luni
Motivatia principala care se afla in spatele deciziei premirului grec Alexis Tsipras "de a apela la un referendum este data de esecul negocierilor dintre guvernul elen si creditorii sai straini, cu doar cateva zile inainte de termenul limita de 30 iunie, pentru plata datorie de 1,6 miliarde de euro pe care Grecia o are catre FMI. Dupa concesii considerabile facute in urma cu o saptamana (inclusiv reforma pensiilor si reducerea cheltuielilor militare) si dupa comentarii pozitive venind din partea creditorilor internationali, negocierile nu au cunoscut progrese la sfarsitul saptamanii trecute.
Citeste si:
In contextul incertitudinilor legate de rezultatul referendumului, iesirile de capital din depozitele bancare ar fi fost masive daca bancile s-ar fi deschis luni, 29 iunie. De amintit, ca iesirile de capital crescusera deja in mod semnificativ in ultimele doua saptamani, dupa o scadere a depozitelor de aproximativ 22% intre septembrie 2014 si mai 2015. Iesirile de capital au ajuns 1,2 miliarde de euro pe zi, la 22 iunie, ceea ce inseamna ca depozitele bancare ar fi disparut in totalitate in cel mult cinci luni in cazul in care aceasta tendinta ar fi continuat. Aceste iesiri ar fi putut fi compensate cu sume mai mari de lichiditate furnizate de catre BCE, dar acesta din urma a decis sa nu faca acest lucru odata cu 28 iunie, pe masura ce riscurile de solvabilitate avansau in ceea ce priveste bancile elene, in urma decizie de referendum.
Citeste si:
FMI: Grecia, in default. Sau poate ca nu
Grecia are acum toate sansele sa intre in incapacitate de plata, pentru ca nu are de unde sa achite 1,6 miliarde de euro catre FMI, suma scadenta la 30 iunie, mai ales ca nici un alt acord cu creditorii externi nu ar putea fi validata pana la finele zilei. Desigur au existat dezbateri in ultimele doua saptamani, daca aceasta neplata ar reprezenta un default sau nu (unele agentii de rating nu definesc acest tip de neplata drept default), dar Christine Lagarde a reamintit FMI ar considera acest lucru un default.
Rezultatul referendumului este foarte incert, chiar daca planul de austeritate oferit de catre creditorii externi ar fi acceptat cu o marja destul de mare, conform sondajelor publicate pe 28 iunie. Pe de o parte, multi greci s-au aratat inca in favoarea de a ramane in zona euro. Dar, pe de alta parte, cei mai multi sunt, desigur, satui de austeritate (in special tinerii, somerii si pensionarii), iar Alexis Tsipras sprijina varianta "NU". Premierul grec apreciaza ca prin cerintele curente, creditorii vizeaza "umilirea intregului popor grec". Prin urmare, exista diferite scenarii posibile de acum inainte:
Citeste si:
- Castiga varianta "Da": Un acord cu creditorii internationali se contureaza, odata ce a fost validat de un vot popular. Riscul de a urma iesiri masive de capital din sistemul bancar elen s-ar reduce, cu atat mai mult, cu cat BCE ar putea sa sustina eventuale exit-uri. Asadar, controlul capitalurilor ar putea fi abandonat relativ repede si Grecia ar ramane in zona euro. Guvernul Tsipras va demisiona, ceea ce ar deschide usa unor alegeri anticipate sau un guvern de coalitie, inclusiv din partidul de centru To Potami, cel de centru-dreapta ND, si cel de centru-stanga PASOK.
- Castiga varianta "NU": In acest scenariu, BCE ar sista total furnizarea de lichiditate catre bancile grecesti, iar controalele de capital se inaspresc pe termen nelimitat. Si, prin urmare, investitiile straine ar putea fi limitate pentru o perioada lunga de timp. De amintit, ca astfel de masuri au durat doi ani, in Cipru, in timp ce Islanda tocmai a relaxat o parte dintre masurile similare puse in aplicare in 2008. In plus, atunci cand bancile se vor redeschide, iesirile s-ar relua. Banca Greciei ar fi obligata sa emita un soi de moneda paralela (si de facto sa iasa din zona euro). Astfel, ar putea aparea o depreciere puternica a noii monede. Inflatia ar ajunge la un nivel galopant, iar economia s-ar adanci intr-o recesiune profunda.
- Un scenariu mai putin probabil: Presedintele elen Pavlopoulos anuleaza referendumul din 5 iulie sau anuleaza rezultatul acestuia in cazul in care prezenta la vot referendum este prea mica (mai putin de 40%). Amandoua scenariile ar aduce insa si mai mult de incertitudine.
Restul Zonei Euro este mult mai putin legata de Grecia, decat in perioada 2011-2012, pe masura ce sectorul privat (bancile din Zona Euro in special) nu mai este expus la datoria publica elena. Cu toate acestea, nu putem exclude riscul de contagiune prin intermediul pietelor financiare: spread-urile (diferenta intre pretul de cumparare al unui activ si cel de vanzare) suverane ar putea sa creasca (in special in Portugalia si intr-o masura mai mica in Irlanda, Spania si Italia). Dar daca va fi necesar, BCE ar putea cumpara obligațiuni guvernamentale pentru a contracara aceasta tendinta (dar proportional cu ponderea tarii in capitalul BCE). Pietele de capital ar putea fi bruiate (cu atat mai mult cu cat intram "sezonul de var", care este, de obicei, predispus la o volatilitate mai mare in conditiile in care volumele schimbate sunt mai mici).
Citeste si:
Si nu in ultimul rand, increderea mediului de afaceri ar putea cunoaste o diminuare (desi datele din iunie arata ca se afla la un nivel inca destul de ridicat in toate tarile, in ciuda ingrijorarilor crescande cu privire la Grecia). In plus, moneda euro, probabil va continua sa se deprecieze. Si tarile "sigure" (in special Germania) ar putea beneficia de randamente mai mici la obligatiunile suverane. Toate aceasta prezinta in mod clar riscuri ale "scenariului de recuperare lenta, dar treptata" din Zona Euro.
Sursa foto: Mediafax Foto
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
