Discuțiile despre încetarea războiului din Ucraina au accelerat în ultimele zile, iar săptămâna aceasta sunt așteptate anunțuri importante cu privire la viitorul conflictului ruso-ucrainean. Citiți în continuare cele mai importante declarații făcute la începutul săptămânii cu privire la acest subiect.
Kremlinul anunţă că marţi va avea loc la Riad o întâlnire între Rusia şi SUA
Kremlinul a anunţat luni că marţi va avea loc o întâlnire între reprezentanţii Rusiei şi Statelor Unite în capitala Arabiei Saudite, Riad, la care se va discuta despre restabilirea relaţiilor bilaterale, pregătirile pentru un summit între preşedinţii ambelor ţări şi viitoarele negocieri de pace cu Ucraina, informează Reuters, preluat de Agerpres.
Din ordinul preşedintelui rus Vladimir Putin, Rusia va fi reprezentată de ministrul de externe, Serghei Lavrov, şi de consilierul pe probleme de politică externă al Kremlinului, Iuri Uşakov, a explicat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, în conferinţa de presă telefonică zilnică.
Lavrov şi Uşakov vor zbura spre Riad luni, a adăugat Peskov.
Purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse a refuzat să comenteze atunci când a fost întrebat dacă Putin şi omologul său american Donald Trump se vor întâlni faţă în faţă în Arabia Saudită mai târziu în această lună.
Europenii vor la masa negocierilor, dar SUA nu pare să fie de acord
Uniunea Europeană (UE) trebuie să participe la negocierile cu Rusia privind încheierea războiului din Ucraina pentru a desena viitoarea arhitectură de securitate a Europei, a declarat preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Pledoaria lui Costa a fost făcută înainte ca lideri "ai principalelor ţări europene" să participe, luni, la Paris, la un summit extraordinar pentru a aborda securitatea şi apărarea continentului şi după ce reprezentanţi ai Statelor Unite şi Rusiei au anunţat că se pregătesc să înceapă discuţiile privind războiul din Ucraina în Arabia Saudită.
"Dacă Trump doreşte cu adevărat ca europenii să-şi asume o responsabilitate mai mare pentru propria lor securitate, atunci, desigur, europenii trebuie să joace un rol-cheie în proiectarea noii arhitecturi de securitate", a declarat Costa, citat de Agerpres.
"Nu este vorba doar despre Ucraina", a insistat Costa, care reprezintă cei 27 de lideri ai blocului european, într-un interviu acordat în timpul Conferinţei de Securitate de la Munchen din weekendul trecut. "Negocierile privind noua arhitectură de securitate trebuie să ţină cont de faptul că Rusia este o ameninţare globală, nu doar o ameninţare pentru Ucraina", a spus el.
![[VIDEO] Trump a uitat că Alaska aparține SUA: ”Vineri plec în Rusia. Mă întâlnesc cu Putin”](https://www.wall-street.ro/img/5c5ccbf6-7be0-4c75-9a5c-697486e14862/video-trump-a-uitat-ca-alaska-apartine-sua-vineri-plec-in-rusia-ma-intalnesc-cu-putin.jpg?fm=jpg&q=80&fit=max&crop=996%2C560%2C34%2C0)
Sâmbătă, trimisul lui Trump în Ucraina, Keith Kellogg, a declarat că ţările europene nu vor avea un loc la masa negocierilor, dar opiniile lor ar putea fi luate în considerare.
"Desigur că este necesar să se poarte negocieri între Ucraina şi Rusia. Dar acest război din Ucraina nu este doar despre Ucraina. Este despre securitatea europeană", a insistat Costa.
Înainte de a invada Ucraina, în februarie 2022, preşedintele rus Vladimir Putin a cerut NATO să îşi reducă prezenţa în statele Europei de Est.
Costa a mai declarat că Rusia "este în mod evident o ameninţare la adresa suveranităţii Mării Baltice, la adresa graniţei noastre de est"
România nu ia parte la reuniunea de la Paris
Unele țări au fost nemulțumite de faptul că reuniunea de la Paris are doar câțiva invitați și nu este în format complet UE, au declarat mai multe surse pentru Reuters.
Președinția franceză a încercat să atenueze aceste îndoieli, afirmând că reuniunea de luni ar putea conduce la alte formate „cu obiectivul de a reuni toți partenerii interesați de pace și de securitatea europeană”.
Cristian Diaconescu, numit recent consilier prezidențial pentru apărare și siguranță națională, a confirmat duminică seară că România nu va lua parte la reuniune.
Ministrul de externe ungar:"Lideri europeni prorăzboi şi anti-Donald Trump" se întâlnesc la Paris pentru a zădărnici pacea în Ucraina
Lideri europeni "prorăzboi şi anti-Donald Trump" se vor întâlni luni la Paris pentru a încerca să zădărnicească obţinerea păcii în Ucraina, a declarat ministrul de externe ungar Peter Szijjarto, aflat în vizită la Astana (Kazahstanului).
Potrivit unui comunicat al MAE de la Budapesta, Szijjarto a declarat, într-o conferinţă de presă susţinută împreună cu omologul său kazah, Murat Nurtleu, că odată cu învestirea preşedintelui american Donald Trump a apărut o realitate complet nouă în politica mondială de care ar beneficia atât Ungaria, cât şi Kazahstanul.
"Vorbim despre două ţări care au susţinut întotdeauna o poziţie propace şi au urmat o strategie politică patriotică, suveranistă", a declarat Szijjarto, care a adăugat că ambele state au adoptat o poziţie în favoarea normalităţii şi au considerat interesul naţional drept cea mai mare prioritate.
Pentru această poziţie, ambele ţări au devenit ţinta atacurilor mainstream-ului liberal internaţional, dar de acum încolo respectul reciproc va servi drept bază pentru relaţiile internaţionale, pentru că noul preşedinte american a "pus capăt resurselor financiare pentru orientarea politică bazată pe intervenţie", a apreciat el.
Szijjarto a declarat că încheierea rapidă a războiului din Ucraina reprezintă un interes comun, deoarece Ungaria şi Kazahstanul au fost grav afectate de război, şi a adăugat că Donald Trump şi politicile sale propace ar putea oferi cea mai bună şansă pentru o astfel de încheiere.
"Prin urmare, salutăm faptul că dialogul ruso-american a fost reluat la cel mai înalt nivel. Am aflat cu bucurie şi uşurare că Donald Trump şi (preşedintele rus) Vladimir Putin au avut o conversaţie lungă. De asemenea, am aflat cu bucurie şi uşurare că, în urma acestor discuţii, cei doi miniştri de externe, Marco Rubio şi Serghei Lavrov, au discutat, de asemenea, despre relaţiile ruso-americane şi despre oportunităţile viitoare de reglementare în Ucraina", a mai declarat Szijjarto.
Şeful diplomaţiei ungare a susţinut că ţara sa a făcut eforturi similare pentru a menţine canalele de comunicare deschise în ultimii ani, fapt pentru care a fost supusă atacurilor constante din partea Occidentului. "Am fost etichetaţi propagandişti şi spioni ruşi doar pentru că am susţinut o soluţie diplomatică... şi am declarat clar că acest conflict nu poate fi rezolvat pe câmpul de luptă", s-a plâns el.
Până acum, s-a dovedit că Ungaria are dreptate, a insistat ministrul ungar, care şi-a exprimat speranţa că discuţiile ruso-americane vor fi fructuoase şi pacea ar putea reveni în curând în Ucraina.
"Dar vedem că în Europa cei care nu vor pacea sunt în mişcare. Tabăra prorăzboi se organizează în Europa. Se vor întâlni astăzi la Paris. Cei care se întâlnesc la Paris sunt cei care au aruncat constant gaz pe foc. Ţări prorăzboi care au urmat o strategie nechibzuită în ultimii trei ani, ale căror politici au adus pericolul escaladării. În plus, acele ţări şi-au făcut obiceiul să-l dojenească pe Donald Trump în ultimii ani... la Paris, prin urmare, se vor întâlni lideri europeni prorăzboi, anti-Trump, frustraţi, care vor să împiedice încheierea unui acord de pace în Ucraina. Spre deosebire de aceşti lideri, susţinem eforturile lui Donald Trump... şi sprijinim discuţiile americano-ruse şi dorim ca în Ucraina să existe pace", a declarat Szijjarto.
Summitul de urgenţă de la Paris, la care vor participa liderii principalelor ţări europene şi înalţii oficiali ai Uniunii Europene (UE), a fost convocat de preşedintele francez, Emmanuel Macron, ca răspuns la planul lui Trump de a-i marginaliza pe europeni în privinţa negocierii unui eventual proces de pace în Ucraina.
Divergenţele dintre SUA şi Europa în privinţa Ucrainei au dominat Conferinţa de Securitate de la Munchen
Divergenţa puternică dintre Europa şi SUA cu privire la procesul de negociere pentru a pune capăt războiului Rusiei în Ucraina a dominat Conferinţa de Securitate de la Munchen (14-16 februarie), care s-a încheiat duminică cu îngrijorarea larg răspândită că Washingtonul vrea să excludă Bătrânul Continent de la masa negocierilor.
Liderii europeni au repetat ca o mantră în ultimele trei zile în capitala bavareză ideea că nu poate exista un proces de negociere fără Ucraina şi fără Europa, nicio discuţie despre viitoarea arhitectură de securitate a continentului fără Europa.
Keith Kellogg, emisarul special al preşedintelui american Donald Trump pentru războiul din Ucraina, a declarat deschis că nu consideră că europenii ar trebui să fie implicaţi direct în negocieri.
Washingtonul susţine că procesul de la Minsk din 2014 şi 2015 pentru încetarea focului în regiunea Donbas din Ucraina a eşuat pentru că au fost prea multe părţi implicate.
În plus, preşedintele Donald Trump a sugerat că un acord de pace implică mai întâi un pact între el şi liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, şi nu cu preşedintele ţării invadate, Volodimir Zelenski. Astfel, europenii nu sunt îngrijoraţi doar pentru că nu au nicio voce la masa negocierilor, ci şi pentru că nu sunt consultaţi sau chiar informaţi despre tipul de pace pe care SUA doresc să o propună pentru Ucraina.
Preşedintele leton Edgars Rinkevics a insistat duminică asupra necesităţii de a continua sprijinirea Ucrainei astfel încât aceasta să se afle într-o situaţie de forţă care să nu permită negocieri pe la spatele său. Rinkevics a mai spus că dacă Europa trebuie să îşi asume mai multă responsabilitate în privinţa Ucrainei, aşa cum doresc SUA şi cum este dispusă să facă, atunci trebuie să aibă un rol în negocieri.
"Sunt convins că SUA vor să pună capăt războiului. Cel în care nu am încredere este Vladimir Putin şi există pericolul ca SUA să se înşele în privinţa sa. Pentru că, despre ce vorbim? O pace durabilă sau o încetare a focului care să permită Rusiei să se reînarmeze?", a spus preşedintele leton.
În ceea ce priveşte posibilele concesii făcute Rusiei, cum ar fi cele propuse în ultimele zile de secretarul american al apărării, Pete Hegseth, când a calificat ideea revenirii la graniţele din 2014 ca fiind nerealistă, unii lideri europeni au menţionat o comparaţie cu politica împăciuitoristă a premierului britanic Neville Chamberlain faţă de nazişti care s-a reflectat în rezultatele Conferinţei de la Munchen din 1938.
"Ca turist, îmi place locul (Munchen). Lumea e amabilă, berea perfectă, galeriile de artă excelente. Ca istoric şi politician, astăzi pot spune doar că niciodată, din nou, Munchen", a declarat premierul polonez Donald Tusk pe contul său de X.
S-au făcut comparaţii şi cu Conferinţa de la Ialta de acum 80 de ani în care Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi SUA au definit arhitectura Europei după cel de-al Doilea Război Mondial. "Spiritul de la Ialta" s-a opus "spiritului de la Helsinki", aluzie la cea de-a 50-a aniversare a Actului de la Helsinki, în care URSS s-a angajat, la fel ca SUA şi restul ţărilor europene, să respecte drepturile omului şi libertăţile fundamentale şi să respecte dreptul internaţional.
"Vin dintr-o ţară mică care are nevoie de Helsinki mai mult decât de Ialta. Cred că trebuie să-i reînviem spiritul", a declarat duminică preşedintele finlandez Alexander Stubb ca o concluzie a perspectivei europene.
Liderii europeni se aşteptau la o explicaţie din partea SUA în privinţa planului lor de pace, dacă există vreunul, dar ceea ce au auzit pe scena principală a Conferinţei de Securitate de la Munchen au fost critici la adresa modelului democratic al Europei, o dovadă în plus a fisurilor care au apărut sau au reapărut în relaţiile transatlantice odată cu revenirea la Casa Albă a lui Donald Trump.
În discursul său de vineri, vicepreşedintele american J.D. Vance a declarat că ameninţarea nu vine din Rusia sau China, ci din interiorul Europei. El a denunţat ceea ce consideră că este o deficienţă a libertăţii de exprimare pe Bătrânul Continent care, a spus el, trebuie să elimine cordoanele sanitare şi vetou-rile pe care le opune "vocilor alternative", cum ar fi populiştii de extremă dreapta şi de stânga.
Fostul ministru spaniol de externe şi actualul rector al Şcolii de Ştiinţe Politice şi Relaţii Internaţionale din Paris, Arancha Gonzalez Laya, a descris în declaraţii pentru EFE ceea ce s-a întâmplat la conferinţa de securitate cu delegaţia SUA ca fiind "un punct de cotitură" în relaţiile transatlantice.
Cu toate acestea, ea a subliniat că această schimbare de ton într-o administraţie americană din ce în ce mai asertivă era deja previzibilă deoarece vine după o serie de măsuri şi anunţuri ale preşedintelui Trump privind impunerea de tarife Europei şi solicitarea pentru o creştere considerabilă a cheltuielilor destinate apărării, precum şi după discuţia sa telefonică cu Vladimir Putin.
"Toate acestea au precedat Munchen şi acum şi aici s-au cristalizat printr-o contestare fără precedent" a democraţiei europene, a estimat Arancha Gonzalez Laya.
