Preşedintele american Donald Trump a anunţat că săptămâna aceasta sau următoarea intenţionează să îl primească la Washington pe omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, pentru a semna împreună acordul privind exploatarea resurselor minerale ucrainene în schimbul acordării ajutorului militar american, informează EFE, conform Agerpres. Președintele american este încrezător că finele războiului din Ucraina se apropie, iar partea rusă este de acord cu implicarea europenilor în negocierile de pace.
"Mă voi întâlni cu preşedintele Zelenski. De fapt, se poate să vină săptămâna aceasta sau următoare să semneze acordul, ceea ce ar fi bine. Mi-ar plăcea să îl primesc. Ne vom vedem în Biroul Oval. Lucrăm la acord acum", a spus el într-o scurtă apariţie în faţa presei alături de preşedintele francez Emmanuel Macron.
Trump a adăugat că în prezent se lucrează la acest acord şi că este foarte aproape de a fi încheiat.
"Va fi o înţelegere în privinţa pământurilor rare şi diverse alte lucruri. I-ar plăcea să vină aici, după cum am înţeles, să-l semneze. Şi asta ar fi grozav pentru mine", a spus el în aceeaşi zi în care l-a primit pe preşedintele Macron pentru a vorbi despre războiul din Ucraina şi alte probleme economice şi internaţionale de actualitate.
Trump aruncă problema siguranței Ucrainei pe umerii Europei
Potrivit lui Trump, SUA îşi vor primi banii înapoi "pe o perioadă de timp", dar acest acord are şi ceva "foarte benefic" pentru economia ucraineană, "pentru ei ca ţară".
Întrebat dacă acest acord va include o garanţie de securitate pentru Ucraina, preşedintele SUA a subliniat că "Europa va fi cea care se asigură că nimic nu se întâmplă. Nu cred că va fi o problemă mare".
Liderul francez a subliniat, la rândul său, că obiectivul lor comun este construirea unei păci solide şi de durată şi a spus că este conştient de necesitatea unor garanţii pentru realizarea ei.
"Obiectivul nostru comun, în mod clar, este să construim pacea, o pace solidă şi durabilă", a spus Macron. "Şi tocmai asta vom dezbate, pentru că am un mare respect pentru curajul şi rezistenţa poporului ucrainean. Împărtăşim obiectivul păcii, dar suntem foarte conştienţi de necesitatea de a avea garanţii pentru a realiza o pace stabilă, care să permită stabilizarea situaţiei", a adăugat el.
Emmanuel Macron a fost cordial cu Donald Trump în Biroul Oval, unde preşedintele american a monopolizat aproape complet răspunsurile către presă timp de o jumătate de oră, notează EFE.
Preşedintele francez a dat asigurări că participă la întâlnire în calitate de "prieten", subliniind că cele două ţări sunt aliate de secole şi că, în plus, menţine o relaţie de "prietenie personală" cu Trump, cu care a lucrat "foarte bine" în trecut, inclusiv în primul mandat la Casa Albă al acestuia (2017-2021).
Trump: Războiul din Ucraina s-ar putea încheia în câteva săptămâni
Macron a afirmat că Europa este dispusă să "facă un pas înainte pentru a fi un partener mai puternic" în materie de apărare şi securitate, în conformitate cu solicitarea preşedintelui Trump, care a insistat ca ţările europene să ofere mai multe fonduri Ucrainei.
În pofida tonului cordial al întâlnirii, a zâmbetelor, a mâinilor strânse şi a declaraţiei lui Trump care a pretins că "iubeşte" limba franceză, cei doi lideri au avut un mic dezacord la final, când Trump a spus că Europa acordă Ucrainei ajutor sub formă de "împrumuturi" pe care le recuperează ulterior.
Şeful statului francez, după ce i-a atins uşor braţul şi a schiţat o grimasă uşoară, a răspuns: "De fapt, să fiu sincer, am plătit 60%. Am plătit 60% din datoria totală". El a mai explicat că o parte din fondurile europene destinate Ucrainei provin din cele 30 de miliarde de active ruseşti îngheţate în Europa.
Trump s-a limitat să răspundă: "Dacă tu crezi asta, pentru mine e în regulă".
Deşi Donald Trump susţine că SUA au oferit mai mult ajutor Ucrainei decât Europa, datele reflectă contrariul. Ţările europene, inclusiv UE, au alocat un total de 132 de miliarde de euro, în timp ce Washingtonul a alocat 114 de miliarde de dolari în asistenţă totală, ce include ajutorul umanitar şi pe cel militar. Cu toate acestea, SUA au depăşit Europa în furnizarea de ajutor militar, potrivit datelor oficiale.
Donald Trump a mai declarat că războiul din Ucraina s-ar putea termina în câteva săptămâni. "Cred că războiul s-ar putea termina în curând. În săptămâni. Aşa cred. Cred că l-am putea termina în săptămâni dacă suntem dispuşi. Dacă nu suntem, va continua şi vor continua să piară oameni tineri şi frumoşi, care nu ar trebui să moară. Şi nu vrem asta", a declarat Trump.
Rusia ar fi de acord cu trupe europene de menținere a păcii în Ucraina
Trump a considerat că este fezabil ca cele două părţi să accepte o încetare a focului. "Cred că, la un moment dat, vor fi de acord cu asta. Şi că odată ce se va ajunge la încetarea focului, acesta se va termina, pentru că nu vor trece de la încetarea focului la război. Mă bucur că am putut să ajut, pentru că nu exista comunicare cu Rusia înaintea mea", a spus el.
Preşedintele american a mai declarat că se gândeşte să meargă în Rusia. "Dacă totul se rezolvă, ceea ce cred că se va rezolva, cu siguranţă. Pe 9 mai (ziua în care Rusia sărbătoreşte victoria în cel de-al Doilea Război Mondial) nu ştiu, cred că este destul de curând, dar la momentul potrivit mă voi duce", a spus el.
De asemenea, preşedintele SUA a afirmat că preşedintele Rusiei va accepta prezenţa forţelor europene în Ucraina ca parte a unui posibil acord de încheiere a războiului. Întrebat dacă preşedintele Putin va accepta prezenţa trupelor europene în Ucraina, Trump a răspuns: "O va accepta".
Dacă se va confirma, aceasta ar însemna o schimbare a poziţiei Moscovei, care a considerat până acum dislocarea trupelor europene în Ucraina drept o "linie roşie" şi o agresiune din partea Europei, notează EFE.
Ulterior, Trump a asigurat că a discutat pe această temă cu liderul rus, care şi-a exprimat acordul. "Dacă ajungem la acest acord pentru a pune capăt războiului, el nu va mai căuta un nou război. L-am întrebat în mod specific şi nu are nicio problemă cu asta", a spus el.
Regatul Unit şi Franţa conduc eforturile de a crea o "forţă europeană de redistribuire", menită să prevină viitoarele atacuri ruseşti asupra oraşelor, porturilor şi infrastructurii critice din Ucraina, în cazul unui acord de pace intermediat de SUA, au informat săptămâna trecută instituţii de presă precum The Guardian.
Potrivit oficialilor occidentali citaţi de ziarul britanic, propunerea ar avea în vedere desfăşurarea a mai puţin de 30.000 de militari, concentraţi în principal pe apărarea aeriană şi maritimă. Prezenţa forţelor terestre ar fi minimă şi nu ar fi situată lângă linia frontului din estul Ucrainei, unde Rusia ocupă teritorii.
Însuşi preşedintele Macron a deschis uşa joia trecută pentru a trimite trupe de menţinere a păcii în Ucraina "într-un cadru planificat", odată ce va fi negociată pacea.
Putin: Există deschidere pentru implicarea Europei în negocierile de pace
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a declarat că Rusia nu se opune implicării Europei în negocierile de pace ruso-americane care vizează soluţionarea conflictului din Ucraina, dar a remarcat că Bruxellesul a respins mult timp orice dialog cu Moscova. Într-un interviu acordat televiziunii de stat ruse, Putin a mai spus că preşedintele american Donald Trump abordează conflictul dintre Rusia şi Ucraina raţional, şi nu emoţional.
Rusia şi Statele Unite au purtat o primă rundă de discuţii privind Ucraina săptămâna trecută în Arabia Saudită. Ucraina şi aliaţii europeni ai Kievului nu au fost invitaţi, stârnind obiecţii din partea ambelor părţi.
Putin a declarat că este logic ca Europa să ia parte la discuţiile privind soluţionarea conflictului vechi de trei ani. "Participarea lor la procesul de negociere este necesară. Noi nu am respins niciodată acest lucru, am purtat discuţii constante cu ei", a spus preşedintele rus.
"Uneori, sub pretextul de a provoca Rusiei o înfrângere pe câmpul de luptă, ei au fost cei care au refuzat contactul cu noi. Dacă vor să revină, este în regulă", a dat asigurări liderul de la Kremlin.
El a declarat că reacţiile negative la discuţiile de la Riad au fost "emoţionale şi lipsite de orice fel de logică".
"Şi de ce? Pentru că pentru a rezolva chestiuni complexe şi dificile, inclusiv problema ucraineană, Rusia şi Statele Unite trebuie să facă primul pas. Iar acest prim pas trebuie să fie dedicat creşterii nivelului de încredere între ţările noastre. Şi asta este ceea ce am făcut la Riad", a explicat Putin.
SUA și Rusia și-ar putea reduce cheltuielile militare cu 50%
Putin a declarat, de asemenea, că susţine sugestia conform căreia Rusia şi Statele Unite ar putea discuta despre reduceri profunde ale cheltuielilor militare, de până la 50 %.
"Am putea ajunge la un acord cu Statele Unite. Nu suntem împotriva acestui lucru", a spus Vladimir Putin. "Ideea mi se pare una bună. Statele Unite le reduc pe ale lor cu 50%, iar noi le reducem pe ale noastre cu 50%. Iar China ar putea să ni se alăture mai târziu, dacă doreşte".
Liderul rus a respins orice sugestie că schimbarea radicală a politicii Washingtonului faţă de Ucraina de către Trump, inclusiv criticile la adresa preşedintelui ucrainean Volodimir Zelenski şi sugestiile că Ucraina ar putea să nu recupereze tot teritoriul pierdut, a fost bazată pe emoţii.
Trump, a spus el, a acţionat logic şi liber de constrângerile promisiunilor făcute de liderii europeni faţă de Ucraina. "El se mişcă într-o manieră directă şi fără constrângeri speciale. El se află într-o poziţie unică: nu spune doar ceea ce gândeşte, ci şi ceea ce vrea. Acesta este privilegiul liderului uneia dintre marile puteri", a subliniat Vladimir Putin.
Rusia, pregătită să-i vândă Americii aluminiu și să exploateze împreună metale rare
Preşedintele rus, Vladimir Putin, a oferit SUA posibilitatea explorării în comun a zăcămintelor de metale de pământuri rare ale ţării sale, precum şi furnizarea de aluminiu pe piaţa internă a SUA, în cadrul unui viitor acord economic. Preşedintele american, Donald Trump, a declarat anterior că vor avea loc "tranzacţii majore de dezvoltare economică cu Rusia". La două ore după declaraţia lui Trump, Putin a prezidat o reuniune cu miniştrii şi consilierii săi economici pe tema metalelor din pământuri rare.
"Suntem, de altfel, pregătiţi să oferim (proiecte comune cu) partenerii noştri americani, iar când spun 'parteneri', mă refer nu doar la structuri administrative şi guvernamentale, ci şi la companii, dacă acestea sunt interesate să lucrăm împreună", a declarat Putin la televiziunea de stat după întâlnire.
"Vreau să subliniez că avem cu siguranţă mult mai multe resurse de acest tip decât Ucraina", a adăugat Putin. El a menţionat că un potenţial acord SUA-Ucraina privind metalele rare nu reprezintă o preocupare pentru Rusia.
Conform datelor U.S. Geological Survey, Rusia deţine a cincea cea mai mare rezervă de metale rare din lume, după China, Brazilia, India şi Australia. Rezervele Rusiei sunt estimate la 3,8 milioane de tone metrice.
Metalele din pământuri rare sunt utilizate la fabricarea magneţilor care transformă energia în mişcare pentru vehicule electrice, telefoane mobile, sisteme de rachete şi alte dispozitive electronice. Rusia extrage doar 2.500 de tone de concentrat pe an şi nu are capacitatea necesară pentru prelucrare.
Putin a declarat că potenţialele acorduri de explorare a metalelor din pământuri rare ar putea fi extinse şi la zăcăminte de pe teritoriul din estul Ucrainei, pe care Rusia îl controlează după trei ani de acţiuni militare.
Investițiile în acest proiect ar putea ajunge la 15 miliarde de euro
El a menţionat că societăţile ruseşti ar putea furniza, de asemenea, până la 2 milioane de tone de aluminiu pe piaţa americană anual, dacă aceasta se redeschide. Rusia obişnuia să furnizeze până la 15% din importurile americane de aluminiu înainte de introducerea taxelor prohibitive în 2023.
Preşedintele rus a sugerat că Rusia şi SUA ar putea lucra împreună la generarea de energie hidroelectrică şi la producţia de aluminiu în regiunea Krasnoiarsk din Siberia, unde îşi are sediul cel mai mare producător de aluminiu din Rusia, Rusal.
"Ceea ce este cel mai important, în opinia mea, este că am putea lua în considerare colaborarea cu companii americane în acest domeniu", a spus Putin. El a estimat investiţiile potenţiale în acest proiect la 15 miliarde de dolari.
De asemenea, a adăugat că proiectele comune ar putea fi extinse şi la sectorul energetic şi că unele companii ruseşti şi americane sunt deja în contact, dar nu a oferit detalii.
Într-o transcriere postată de Kremlin, Putin a declarat că pământurile rare sunt un sector prioritar pentru dezvoltarea economică şi competitivitatea Rusiei.
