Dan Adamescu a depus prin avocatii sai la Judecatoria Sectorului 4 o solicitare de eliberare conditionata din executarea pedepsei, dupa ce a beneficiat deja de o reducere a pedepsei, in baza art. 72 din Codul Penal. Pana la data formularii cereri, Dan Adamescu, fostul proprietar al Astra Asigurari, a executat o treime (534 de zile) din totalul pedepsei cu inchisoarea, compus din masuri preventive, plus executare pedeapsa.

In baza art. 72 din Codul Penal a fost dedusa deja perioada cuprinsa intre 05 iunie 2014 si 22 iunie 2015, perioada corespunzatoare masurilor preventive privative de libertate, din pedeapsa totala primita de Dan Adamescu, ca urmare a infractiunilor de dare de mita savarsite de acesta. Fostul proprietar al Astra Asigurari a executat deja 1/3 din totalul pedepsei cu inchisoarea, executand deja 534 de zile inchisoare (masuri preventive + executare pedeapsa) dintr-un total de 1.467 zile (4 ani si 4 luni).

Potrivit art. 100 din Codul Penal cu privire la conditiile liberarii conditionate in cazul pedepsei inchisorii, aceasta poate fi dispusa daca: cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste 10 ani, sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, in cazul inchisorii mai mari de 10 ani; cel condamnat se afla in executarea pedepsei in regim semideschis sau deschis; cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca; instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate.

Potrivit avocatilor lui Dan Adamescu, in momentul de fata fostul actionar Astra Asigurari ar fi intr-o stare de sanatate extrem de precara, fapt care a dus in luna septembrie la internarea lui in spitalul Floreasca, unde medicii ii supravegheaza atent cele peste 15 afectiuni grave, care au escaladat si mai mult in perioada detentiei si ar avea dreptul la o reducere a sentintei.

Darea si luarea de mita in dosarul lui Dan Adamescu, dovedite dincolo de orice dubiu

Instanta suprema arata, in motivarea sentintei pronuntate in dosarul omului de afaceri Dan Adamescu, ca infractiunile de dare de mita savarsite de acesta, respectiv luare de mita in cazul judecatorilor Elena Roventa si Ion Stanciu, sunt dovedite dincolo de orice dubiu, scrie News.ro. Magistratii sustin ca implicarea lui Dan Adamescu in activitatea infractionala se afla in stransa conexiune cu faptele ilegale ale judecatorilor Elena Roventa si Ion Stanciu, care, in perioada respectiva, erau investiti cu solutionarea dosarelor de insolventa a SC Sigur Industrial Construct S.RL. (fosta SC Baumeister S.A.) si SC Activ Constructii Industriale SRL, firme care apartin lui Adamescu.

“Avand nevoie de un liant prin care sa se realizeze legatura cu inculpatii Roventa Elena si Stanciu Ion, inculpatul Adamescu Grigore Dan i-a implicat, in acest mecanism, pe martorii Onute Daniel, care exercita functia de jurist in cadrul societatii coordonata de inculpatul Adamescu Grigore Dan, - respectiv Firestain Elena Daniela, - directorul financiar al unora dintre societatile aflate in acelasi grup de firme, - dar si un avocat, martorul Dumitru George - acesta din urma au fost incheiate, anterior, si alte contracte de asistenta juridica -, precum si un lichidator judiciar, inculpata Borza Monica”, se arata in motivarea judecatorilor de la instanta suprema.

De asemenea, despre o interdictie pusa de instanta de fond in privinta aplicarii pedepsei complementare a interzicerii dreptului lui Dan Adamescu de exercitare a functiei de director, de administrator si de conducere a unor societati comerciale in strainatate, judecatorii sustin ca este o masura legala.

Despre fostul judecator Mircea Moldovan, instanta suprema retine ca infractiunile de luare de mita savarsite de acesta, constand in pretinderea si primirea, la data de 5 decembrie 2013, a unui covor de la Emanoil Postelnicu, precum si sumele de 2.800 lei si de 4.100 lei, respectiv infractiunea de dare de mita savarsita de Emanoil Postelnicu in legatura cu trei dosare de insolventa ale Tribunalului Bucuresti “sunt dovedite, prezumtia de nevinovatie fiind inlaturata prin probe certe, sigure”.

Judecatorii mai arata ca “relatiile dintre inculpatii Moldovan Mircea si Borza Monica erau apropiate, scopul urmarit de fiecare dintre acestia fiind unul ilicit, constand in primirea de bunuri si sume de bani in legatura cu dosarele de insolventa inregistrate la completul prezidat de inculpatul Moldovan Mircea”, se mai arata in motivarea instantei.

In legatura cu procedura insolventei SC Agirom International SA, Inalta Curte retine ca Mircea Moldovan i-a transmis lui Iosif Armas, prin intermediul Monicai Borza, “dorinta de a fi recompensat, in caz contrar va lua masurile necesare care ii vor fi defavorabile”. In aceste conditii, Iosif Armas, la 8 decembrie 2012, ca urmare a discutiilor purtate cu Monica Borza, a acceptat “remiterea catre inculpatul Moldovan Mircea si inculpata Borza Monica, de produse alimentare care urmau a fi impartite intre cei doi inculpati, cele cuvenite inculpatului Moldovan Mircea fiind ambalate separate”.

Judecatorii mai arata ca pe 8 mai 2013, Moldovan i-a cerut lui Armas sume de bani cuprinse intre 3.000 si 4.000 lei. “In acelasi scop, in cursul lunii decembrie 2002, inculpatul Armasi Iosif i-a remis inculpatului Moldovan Mircea un telefon marca Iphone 4S, fiind identificat in cadrul procedurii perchezitiei domiciliare efectuata la imobilul inculpatului”, mai arata judecatorii in motivarea sentintei.

In aceste conditii, “Inalta Curte retine ca infractiunile de dare de mita savarsite de inculpatul Adamescu Grigore, respectiv luare de mita savarsite de inculpatii Roventa Elena si Stanciu Ion, sunt dovedite dincolo de orice dubiu, prezumtia de nevinovatie fiind inlaturata prin probe certe, sigure”, se arata in motivare.

In mai 2016, omul de afaceri Dan Adamescu a fost condamnat de instanta suprema, la patru ani si patru luni de inchisoare cu executare, in dosarul in care este acuzat ca a platit mai multi judecatori de la Tribunalul Bucuresti pentru a obtine o serie de decizii favorabile firmelor sale.

Prin aceeasi sentinta, fostul judecator Mircea Moldovan a fost condamnat la 12 ani si doua luni de inchisoare cu executare, fostul judecator Ion Stanciu a primit trei ani si patru luni de detentie, iar fosta judecatoare Elena Roventa a fost condamnata la patru ani si sase luni de inchisoare. Totodata, fostul judecator Ciprian-Sorin Viziru a fost condamnat de Inalta Curte de Casatie si Justitie la patru ani si patru luni de detentie.

In rechizitoriu, procurorii au retinut ca cei patru judecatori au pretins si primit, personal sau prin intermediari, sume de bani sau bunuri in scopul: de a indeplini/ a nu indeplini sau a intarzia un act privitor la indatoririle de serviciu in legatura cu contestatiile la tabelul preliminar al creantelor; modalitatii de inscriere la masa credala cu privire la creantele creditorilor chirografari; desemnarii preferentiale a unor administratori judiciari; atribuirii preferentiale a unor dosare de insolventa; pentru a-si exercita influenta pe langa magistratii judecatori, de la diverse instante din Bucuresti sau din tara, utilizand informatii detinute prin prisma atributiilor de judecator.

De exemplu, in schimbul unor sume de bani, bunuri ori servicii, judecatorul Moldovan Mircea se angaja sa atribuie preferential, unor societati / practicieni in insolventa, anumite "dosare bune”.

Prin sintagma ”dosare bune" in materie de insolventa se intelege, din punctul de vedere al lichidatorului sau administratorului judiciar, cauze cu active valoroase de valorificat, ceea ce genereaza obtinerea unor venituri substantiale de catre societatea de insolventa, precizeaza DNA. Potrivit rechizitoriului, Mircea Moldovan a primit bani si bunuri in valoare de 29.935 lei, Ion Stanciu a primit 15.000 de euro si 7.300 de lei, Elena Roventa a primit 23.000 de lei, iar Ciprian-Sorin Viziru - 10.000 de lei.

Sursa foto: Agerpres

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri