Ambasada Frantei in Romania "urmareste cu atentie ansamblul evolutiilor legate de reforma Justitiei, inclusiv discutiile din cadrul societatii romanesti si dispune de propriile servicii de traducere in acest scop", a transmis Ambasada.

Florin Iordache a transmis, joi, ministrului Afacerilor Externe, Teodor Melescanu, proiectele de acte normative prin care au fost modificate legile 303/2004, 304/2004 si 317/2004 pentru a fi prezentate ambasadorilor.

Florin Iordache i-a transmis, joi, lui Teodor Melescanu mai multe documente, printre care unul in care sunt prezentate modificarile la legile Justitiei, cele trei proiecte de modificare a legilor mentionate, precum si versiunea lor in limba engleza, potrivit Agerpres.

Forma finala a modificarilor la legile Justitiei, ce a rezultat in urma dezbaterilor din Parlament, reprezinta in proportie covarsitoare propuneri apartinand Consiliului Superior al Magistraturii si asociatiilor profesionale, se mentioneaza in documentul de prezentare a modificarilor celor trei legi ale Justitiei - Statutul judecatorilor si procurorilor, organizarea judiciara si organizarea si functionarea CSM.

De asemenea, documentul precizeaza ca, "din 2004, de cand s-au adoptat cele trei legi ale Justitiei, si pana in prezent, acum este prima data cand modificarile la aceste legi se fac prin procedura parlamentara transparenta, prin dezbateri publice si cu implicarea tuturor partilor interesate".

Documentul motiveaza necesitatea modificarii celor trei legi, mentionand traseul legislativ al acestora.

Astfel, cele trei legi, adoptate in 2004, au fost modificate in 2005 prin asumarea raspunderii Guvernului, fara nicio dezbatere publica sau parlamentara, primind atunci si aviz negativ din partea CSM.

Citeste si:

"Cele trei legi si-au dovedit limitele de-a lungul timpului, trebuind a fi adaptate noilor realitati si nevoi socio-juridice, care sunt cu mult diferite de cele avute in vedere in 2004, la data adoptarii lor. Astfel, spre exemplu, in tranzitia de la comunism la democratie un rol important l-a avut reforma in Justitie. Sub aspectul carierei judecatorilor si procurorilor, aceasta tranzitie s-a tradus prin sustinerea unui sistem bazat pe judecatori foarte tineri, carora li s-a permis sa acceada extrem de rapid in cariera, intr-un mod nemaiintalnit in alte state europene (la 23 - 24 de ani un tanar ajunge judecator, apoi pana la 30 - 35 de ani ajunge la curtea de apel, unde pronuntau si hotarari definitive, iar promovarea la Inalta Curte de Casatie si Justitie se facea si la 35 - 40 de ani). Daca acest fapt a fost justificat la acea data de tranzitia de la comunism la democratie, in prezent este necesara o reasezare a sistemului pe criterii ce au in vedere si experienta de viata si profesionala a magistratilor, precum si familiarizarea lor cu toate aspectele ce tin de celelalte profesii juridice", se arata in documentul citat.

De asemenea, documentul de prezentare mai mentioneaza ca "forma legilor Justitiei in vigoare a permis o interferenta prea mare a carierei judecatorilor cu cea a procurorilor, functiile acestora suprapunandu-se de foarte multe ori in mentalul colectiv".

"Acest fapt a pus insa probleme nu doar la nivel de imagine, ci si in mod concret, conducand la o apropiere prea mare a judecatorilor fata de procurori si invers, fapt ce a devenit ingrijorator in momentul in care s-a reflectat in modul in care judecatorii solutionau cererile procurorilor. Un studiu efectuat recent a relevat faptul ca, intre anii 2010 - 2015, instantele romanesti au admis cererile procurorilor privind interceptarile in proportie covarsitoare, sase curti de apel admitandu-le in proportie de 100%", mentioneaza documentul citat.

De asemenea, o alta problema identificata a fost cea a reglementarii raspunderii materiale a judecatorilor si procurorilor pentru erorile judiciare.

"In ultimii ani, Romania conduce in Uniunea Europeana topul negativ in ceea ce priveste condamnarile la CEDO pentru incalcarea articolului 6 din Conventie si, in ciuda acestui fapt, niciun magistrat nu a raspuns pana acum material sau disciplinar pentru incalcari grave ale drepturilor fundamentale ce au generat erori judiciare. Acest fapt a relevat neajunsurile legislatiei actuale. Lipsa efectiva a raspunderii judecatorilor si procurorilor a facut ca in prezent, conform mai multor sondaje de opinie, peste 80% dintre romani sa isi doreasca o raspundere a magistratilor", subliniaza textul citat.

Totodata, documentul mai mentioneaza ca prevederi extrem de importante din lege, precum procedura de revocare a membrilor Consiliului Superior al Magistraturii sau proceduri disciplinare, au fost declarate neconstitutionale de catre CCR, impunandu-se interventia urgenta a legiuitorului.

Sursa foto: agerpresfoto