Curtea Constitutionala a respins, miercuri, sesizarea formulata de Klaus Iohannis privind un conflict juridic presedinte-premier, prin care seful statului a contestat desemnarea lui Paul Stanescu pentru conducerea operativa a Guvernului in perioada 6 - 13 august, cand Viorica Dancila s-a aflat in concediu.
Doar 2 judecatori i-au dat dreptate presedintelui Klaus Iohannis. In schimb, ceilalti 7 judecatori CCR au fost convinsi de argumentele Guvernului, scrie Ziare.com.
Sedinta CCR a inceput la ora 12:00, pe ordinea de zi aflandu-se un singur punct: "cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala dintre Prim-ministrul Romaniei, pe de o parte, si Presedintele Romaniei, pe de alta parte, cerere formulata de Presedintele Romaniei".
Pe 3 august, presedintele Klaus Iohannis a transmis la CCR o cerere de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala in relatia cu prim-ministrul, seful statului motivand ca Viorica Dancila nu l-a informat ca intra in concediu si ca a desemnat un alt membru al Guvernului sa exercite atributiile sale.
In cererea adresata Curtii este invocata Decizia nr. 247/2018 semnata de Viorica Dancila, potrivit careia, in perioada 6 - 13 august, Paul Stanescu, viceprim-ministru si ministru al Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice, exercita atributiile prim-ministrului privind conducerea operativa a activitatii Guvernului.
Citeste si:
Conflict juridic de natura constitutionala, spune presedintele Iohannis
"Prin omisiunea prim-ministrului Romaniei de a aduce la cunostinta presedintelui Romaniei imposibilitatea de a-si exercita atributiile in perioada 6 - 13 august 2018 si actiunea acestuia de a desemna un alt membru al Guvernului sa exercite, cu caracter temporar, atributiile de prim-ministru prin emiterea unui act (Decizia nr. 247/2018) cu depasirea competentelor stabilite de Legea fundamentala, s-a ivit un conflict juridic de natura constitutionala intre cele doua autoritati. (...) Procedand in acest mod, prim-ministrul Romaniei se situeaza in afara cadrului constitutional prevazut de art. 107 alin. (3) din Constitutie", se arata in cererea lui Iohannis catre CCR.
Conform aceleiasi surse, premierul Viorica Dancila a incalcat si prevederile art. 1 alin. (5) din Legea fundamentala in componenta sa referitoare la suprematia Constitutiei, precum si principiul colaborarii loiale, astfel cum a fost dezvoltat in jurisprudenta Curtii Constitutionale.
Citeste si:
"Rolul constitutional si specificul atributiilor prim-ministrului presupun ca acesta sa isi exercite atributiile permanent si neintrerupt oriunde s-ar afla, inclusiv in vacanta. Insa, ori de cate ori acesta ar aprecia ca se afla intr-o imposibilitate de a-si exercita atributiile, chiar si cu acest prilej, devin incidente prevederile constitutionale referitoare la interimatul functiei de prim-ministru", se precizeaza in cererea de solutionare a conflictului juridic de natura constitutionala.
Presedintele invoca o serie de argumente cu privire la admisibilitate, pornind de la jurisprudenta CCR conform careia conflictele juridice de natura constitutionala nu se limiteaza numai la conflictele de competenta - pozitive sau negative - care ar putea crea blocaje institutionale, ci vizeaza orice situatii juridice conflictuale a caror nastere rezida in mod direct in textul Constitutiei.
Citeste si:
In opinia presedintelui, conduita imputata reprezinta o problema de constitutionalitate prin ea insasi.
"Problema de drept ce trebuie dezlegata de Curtea Constitutionala vizeaza posibilitatea prim-ministrului de a desemna un alt membru al Guvernului in vederea exercitarii cu caracter temporar a atributiilor de prim-ministru, in conditiile in care presedintele Romaniei are, potrivit art. 107 alin. (3) din Constitutie, competenta de a desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, in situatia in care prim-ministrul se afla in imposibilitate de a-si exercita atributiile, aspect ce se subsumeaza unui raport de drept constitutional pur", sustine Iohannis.
Presedintele se refera si la existenta unui blocaj institutional, considerand ca, prin emiterea deciziei premierului, functionarea Guvernului Romaniei este plasata in afara cadrului constitutional, consecinta fiind imposibilitatea sefului statului de a-si indeplini competenta constitutionala privind desemnarea unui prim-ministru interimar.
Citeste si:
"Imposibilitatea exercitarii atributiilor de catre prim-ministru se aduce la cunostinta presedintelui Romaniei, care desemneaza un prim-ministru interimar dintre membrii Guvernului. Prim-ministrul interimar va exercita toate atributiile prim-ministrului, Legea fundamentala necontinand vreo dispozitie din care sa rezulte o limitare a exercitarii acestora, o asemenea ipoteza fiind prevazuta numai in ceea ce priveste atributiile presedintelui interimar al Romaniei. Potrivit jurisprudentei Curtii Constitutionale, procedura interimatului este compatibila cu mandatul acordat de Parlament prin votul de investitura, fiind menita sa asigure buna functionare a Guvernului, in vederea realizarii atributiilor acestuia", se mentioneaza in cerere.
Conform sursei citate, din coroborarea dispozitiilor constitutionale rezulta ca presedintele este singura autoritate competenta sa constate imposibilitatea exercitarii de catre premier a atributiilor, caz in care desemneaza un prim-ministru interimar dintre ceilalti membri ai Guvernului.
Citeste si:
"Prim-ministrul nu are un drept de a propune persoana ce va fi desemnata in calitate de interimar, Constitutia recunoscand un drept exclusiv al presedintelui Romaniei de a alege dintre membrii Guvernului persoana ce va fi desemnata prim-ministru interimar. Interimatul nu poate dura mai mult de 45 de zile. Legea fundamentala nu il obliga pe prim-ministru sa justifice motivul ce genereaza imposibilitatea exercitarii atributiilor, astfel ca ori de cate ori intervine o imprejurare care face imposibila exercitarea atributiilor de catre prim-ministru, se aplica procedura interimatului", sustine presedintele.
In opinia sa, conducerea Guvernului nu poate fi exercitata de catre o persoana desemnata printr-un act subsecvent acordarii votului de incredere de catre Parlament, in cazul de fata un act emis de prim-ministru, ci numai de o persoana desemnata printr-un decret al presedintelui, in conformitate cu dispozitiile constitutionale.
Citeste si:
Referitor la sfera atributiilor ce vor fi exercitate de catre vicepremierul Paul Stanescu, respectiv "conducerea operativa a activitatii Guvernului Romaniei", conform textului deciziei semnate de Viorica Dancila, presedintele atrage atentia ca notiunea de "conducere operativa" nu se regaseste in Constitutie si nici nu beneficiaza de o definitie legala.
"Statutul constitutional al prim-ministrului de a conduce Guvernul si de a coordona activitatea membrilor acestuia ii confera o autoritate de necontestat in interiorul Guvernului, legiuitorul stabilind ca atunci cand in Cabinet nu se poate ajunge la consens, deciziile sunt luate de catre prim-ministru. (...) Aceasta prerogativa are consecinte in planul raspunderii politice si juridice a membrilor Guvernului. Decizia prim-ministrului de a renunta temporar la exercitarea atributiilor de conducere a Guvernului, fie ele si operative - notiune incerta sub aspect juridic - poate duce si la situatii conflictuale intre prim-ministru si membrii propriului Cabinet, in ceea ce priveste functionarea Guvernului si legalitatea actelor sau masurilor promovate", precizeaza Iohannis in cererea adresata CCR.
Sursa foto: Agerpres Foto
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
