Insolventa, adica acea stare a patrimoniului debitorului care se caracterizeaza prin insuficienta fondurilor banesti disponibile pentru plata datoriilor certe, lichide si exigibile, nu poate sa produca pe moment decat panica si dezamagire pentru operatorii economici afectati, precum si ingrijorare pentru creditorii acestora.

Deschiderea procedurii de insolventa sub protectia Legii 85/2014 reprezinta insa, de multe ori, pentru firmele aflate in dificultate majora, singura cale de iesire din impas datorita avantajelor de care beneficiaza:

  • Se suspenda de drept toate actiunile judiciare sau masurile de executare silita;
  • Furnizorii de servicii (electricitate, gaz, apa) nu au dreptul, in perioada de observatie si reorganizare, sa sisteze serviciile catre debitor;
  • Se stopeaza curgerea dobanzilor, majorarilor de intarziere si a penalitatilor pentru creantele nascute anterior datei deschiderii procedurii;
  • Toate actiunile introduse de administratorul judiciar sau de lichidator, inclusiv pentru recuperarea creantelor, sunt scutite de taxe de timbru;
  • Se creeaza posibilitatea redresarii companiei printr-un plan de reorganizare intocmit in conformitate cu dispozitiile legii.

Asteptata cu mult interes de mediul de afaceri, noua ordonanta de urgenta care modifica semnificativ Legea insolventei prevede o serie de masuri prin care se instituie noi reguli in procesul de desemnare a administratorului special si judiciar si atributii sporite pentru acestia, noi modalitati de stingere a creantelor bugetare(conversia in actiuni ale statului), precum si restrictii privind posibilitatea declansarii procedurii la solicitarea debitorilor. De asemenea, o data cu intrarea in vigoare a acestei ordonante, nicio cerere de deschidere a procedurii de insolventa nu va fi admisa fara notificarea organului fiscal, care va declansa inspectia fiscala numai in baza unei analize de risc.

De retinut ca actiunea in antrenare a raspunderii patrimoniale a persoanelor culpabile de starea de insolventa a debitorului va fi promovata ori de cate ori administratorul judiciar sau lichidatorul identifica asemenea persoane. Important este ca actiunile de antrenare a raspunderii personale pot fi depuse nu numai de creditorii majoritari, ci si de cei ale caror creante sunt mai mari de 30% din totalul masei credale.

O modificare notabila este cea privind introducerea unor termene maxime in care se pot judeca anumite cereri in instanta, cum ar fi solicitarea creditorilor sau administratorului judiciar de intrare in faliment a societatii debitoare, urmarindu-se prin aceasta recuperarea mai rapida a creantelor bugetare in situatia in care firma respectiva nu mai are sanse de redresare.

Citeste si:
Semnele care arata ca firma ta se indreapta spre insolventa
Semnele care arata ca firma...

Nu in ultimul rand, ordonanta de urgenta ingradeste desemnarea expertilor care se afla intr-o relatie contractuala de natura a crea un conflict de interese sau sunt persoane afiliate cu administratorul judiciar, cu lichidatorul judiciar, cu debitorul sau cu vreunul dintre creditori.

Asadar, putem spune ca avem de-a face cu o ordonanta ,,dura’’ pentru cei care intentioneaza sa intre in insolventa sau pentru cei aflati deja in procedura reorganizarii judiciare, care inaspreste regulile dupa care se desfasoara insolventa si totodata prioritizeaza rolul statului in acest process, prin ANAF. Se urmareste in special o mai buna colectare a veniturilor bugetare de la firmele aflate sub incidenta Legii 85/2014, fiind de notorietate nemultumirea permanenta a guvernantilor vis-a-vis de realizarile la acest indicator.

In Monitorul Oficial nr. 840 din 2 octombrie 2018, s-a publicat O.U.G. nr. 88/2018 pentru modificarea si completarea unor acte normative in domeniul insolventei si a altor acte normative.

Va prezentam mai jos principalele modificari introduse de aceasta ordonanta in doua legi fundamentale, si anume – Legea nr 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa si Legea 207/2015 privind Codul de procedura fiscala.

I. Modificari aduse in Legea 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolventei si de insolventa

1. In cazul cererilor de deschidere a procedurii de insolventa formulate de debitori, cuantumul creantelor bugetare trebuie sa fie mai mic de 50% din totalul declarat al creantelor debitorului la data deschiderii procedurii.

Citeste si:
Romanii din strainatate si plata taxelor: ce plan are Guvernul
Guvernul vrea ca ambasadele...

Motivatia acestei masuri este de a preveni intrarea in insolventa a unor debitori in scopul de a se sustrage de la plata obligatiilor datorate bugetului de stat.

Iata cum arata noua reglementare:

,,valoarea-prag reprezinta cuantumul minim al creantei, pentru a putea fi introdusa cererea de deschidere a procedurii de insolventa. Valoarea-prag este de 40.000 lei atat pentru creditori, cat si pentru debitori, inclusiv pentru cererile formulate de lichidatorul numit in procedura de lichidare prevazuta de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru creante de alta natura decat cele salariale, iar pentru salariati este de 6 salarii medii brute pe economie/salariat. Cand cererea de deschidere a procedurii de insolventa este introdusa de debitor, cuantumul creantelor bugetare trebuie sa fie mai mic de 50% din totalul declarat al creantelor debitorului”.

2. Nu poate fi desemnata ca administrator special o persoana fizica sau juridica care are si calitatea de creditor

Citeste si:
Se schimba Codul fiscal si Codul de procedura fiscala
Se schimba Codul fiscal si...

Masura are menirea sa elimine influenta si mai ales interesul creditorilor pe parcursul derularii procedurii de insolventa, tinand cont de rolul important pe care il joaca administratorul special. In calitate de reprezentant al debitorului, sub stricta supraveghere a administratorului judiciar, el este cel care administreaza activitatea societatii aflate in insolventa.

3. In cazul cererilor de deschidere a procedurii de insolventa formulate de debitori, desemnarea administratorului judiciar se face aleatoriu dintre practicienii inscrisi in Tabloul Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania, care si-au depus oferta la dosar, fara a se mai tine seama de propunerile debitorului sau ale creditorilor.

Se urmareste eliminarea implicarii debitorului sau a creditorilor in ceea ce priveste desemnarea administratorului sau lichidatorului judiciar care va administra societatea in procedura de insolventa. Se incearca astfel o gestionare cat mai eficienta a activitatii, care sa nu urmareasca numai interese ale debitorului sau ale unor creditori, ci o mai buna administrare, astfel incat societatea sa-si poata continua activitatea si sa achite obligatiile cuprinse in tabelul creditorilor.

4. Se mareste sfera atributiilor administratorului judiciar, in sensul in care raportul lunar pe care este obligat sa-l depuna, trebuie sa contina informatii referitoare la respectarea obligatiilor fiscale, a actelor de control incheiate de diferite institutii ale statului, precum si de actualizarea autorizatiilor necesare desfasurarii activitatii.

5. Se impun restrictii in ceea ce priveste desemnarea de catre administratorul judiciar a persoanelor de specialitate (avocati, experti contabili, evaluator etc), in sensul ca nu pot fi desemnate in aceasta calitate persoane aflate in relatii de colaborare cu administratorul/lichidatorul judiciar, cu debitorul in insolventa sau cu vreunul dintre creditori. Masura are in vedere evitarea vicierii procedurii insolventei.

In opinia mea, aceasta masura va restrange posibilitatea desemnarii unor profesionisti in procedura de insolventa, din cauza faptului ca este foarte probabil ca un expert contabil sau un avocat sa fi avul pe parcursul activitatii sale relatii contractuale cu diversi creditori.

6. Lipsa notificarii organului fiscal cu privire la declansarea insolventei atrage respingerea cererii de deschidere a procedurii.

Prin aceasta masura statul urmareste sa amplifice rolul pe care trebuie sa-l ocupe ANAF in procedura de reorganizare si faliment a firmelor, plecand de la premisa ca multe dosare de insolventa au ca obiectiv evitarea platii unor obligatii fiscale suplimentare, precum si accesorii (dobanzi, penalitati de intarziere, penalitati de nedeclarare sau declarare eronata), ca urmare a nedepunerii declaratiilor fiscale sau depunerii de declaratii cu sume eronate.

Luand cunostinta mai rapid de initierea procedurii de insolventa de catre un debitor, organul fiscal are timp sa analizeze daca se impune o inspectie fiscala, de a intocmi raportul de inspectie fara a mai fi presat de incadrarea intr-un anumit program si de a formula eventual opozitie fata de declansarea procedurii, atunci cand considera ca aceasta s-a facut in scopul sustragerii de la plata impozitelor si contributiilor datorate.

7. Inspectia fiscala a firmelor aflate in stare de insolventa se va efectua numai in baza analizei de risc.

Prin aceasta se doreste ca organele de inspectie fiscala sa declanseze controlul unei firme aflate in insolventa numai daca din analiza de risc efectuata rezulta faptul ca exista un risc semnificativ de nedeclarare a obligatiilor fiscale sau de declarare eronata, evitandu-se astfel controalele fara rezultate, dar care necesita timp, resurse materiale si personal disponibil.

8. Creantele fiscale care nu au fost suspendate la executare silita prin hotarare judecatoreasca definitiva, dar sunt contestate, vor fi admise la masa credala si inscrise sub conditie rezolutorie pana la finalizarea contestatiei de catre instanta de contencios administrative.

9. Deschiderea procedurii de faliment poate fi ceruta de titularul unei creante, chiar daca administratorul judiciar a omis sa se pronunte cu privire la aceasta.

Vechea reglementare:

,,Titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile ce a fost recunoscuta de catre administratorul judiciar sau de catre judecatorul-sindic potrivit alin. (3) si al carei cuantum depaseste valoarea-prag poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observatie deschiderea procedurii de faliment al debitorului daca aceste creante nu sunt achitate in termen de 60 de zile de la data luarii masurii de catre administratorul judiciar sau a hotararii instantei de judecata. Prevederile art. 143 alin. (2) si (3) se vor aplica in mod corespunzator”.

Noua reglementare:

,, Titularul unei creante curente, certe, lichide si exigibile ce a fost recunoscuta de catre administratorul judiciar ori cu privire la care acesta a omis sa se pronunte in termen de 10 zile de la depunerea cererii de plata sau recunoscuta de judecatorul-sindic potrivit alin. (3), in cazul in care cuantumul creantei depaseste valoarea-prag, poate solicita pe parcursul duratei perioadei de observatie deschiderea procedurii de faliment al debitorului daca aceste creante nu sunt achitate in termen de 60 de zile de la data luarii masurii administratorului judiciar de admitere sau omitere a pronuntarii asupra cererii de plata ori a hotararii instantei de judecata. Prevederile art. 143 alin. (2) si (3) se vor aplica in mod corespunzator”.

10. Conversia creantelor bugetare ale statului in actiuni, daca se considera ca societatea isi poate continua activitatea si daca aceasta modalitate de stingere a creantei bugetare duce la maximizarea recuperarii creantei statului, fata de situatia intrarii debitorului in faliment.

Un aspect esential este faptul ca nu se poate cumula conversia creantelor cu masura reducerii creantei bugetare, conversia fiind integrala si efectuata la valoarea creantei.

11. Se reglementeaza data stingerii creantelor supuse conversiei in actiuni, care este data realizarii conversiei.

S-a stabilit si institutia publica care va exercita drepturile si obligatiile statului roman in calitate de actionar. In cazul in care statul nu detine, anterior conversiei, actiuni la debitorul aflat in stadiul de insolventa, pentru actiunile emise urmare a conversiei, depturile si obligatiile statului roman, precum si inregistrarea in evidentele contabile a respectivelor actiuni se realizeaza de Autoritatea de Administrare a Activelor Statului.

12. Cererea de intrare in faliment a creditorilor sau a administratorului judiciar se judeca in maxim 30 de zile de la data inregistrarii la dosarul cauzei

Vechea reglementare prevedea doar faptul ca cererea se judeca urgent si cu precadere, fara sa instituie un termen de judecata.

13. Se impune administratorului judiciar/lichidatorului desemnat, antrenarea raspunderii personale ori de cate ori identifica persoane culpabile de starea de insolventa a debitorului. De asemenea, s-a redus de la 50% la 30% cuantumul creantelor inscrise la masa credala in total creante pentru care un creditor poate solicita atragerea raspunderii sau poate ataca o hotarare a instantei de respingere a actiunii.

II. Modificarile aduse Codului de procedura fiscala, prin O.U.G. nr. 88/2018:

1. Conversia creantelor in actiuni este posibila pentru toti contribuabilii la care s-a deschis procedura de insolventa, nu numai la cei cu capital integral sau majoritar de stat.

2. S-a reglementat procedura de cesiune a creantelor bugetare datorate de debitorii aflati in stare de insolventa.

Potrivit noii reglementari, creditorul bugetar poate cesiona creantele bugetare datorate de debitorii aflati in procedura insolventei daca sunt indeplinite, cumulativ, urmatoarele conditii:

a) pretul cesiunii este cel putin egal cu valoarea creantelor bugetare, asigurandu-se recuperarea integrala a creantelor bugetare inscrise in tabelul definitiv de creante;

b) plata pretului cesiunii si recuperarea creantelor bugetare se realizeaza intr-o perioada de maximum 3 ani de la data incheierii contractului de cesiune;

c) cesionarul justifica un interes public in vederea cesionarii creantei.

Cesionarul creantei bugetare preia, ca urmare a cesiunii de creanta, toate drepturile creditorului bugetar.

In situatia in care plata pretului cesiunii se face intr-o perioada mai mare de 30 de zile de la data incheierii contractului de cesiune, se datoreaza dobanzi potrivit Codului de procedura fiscala.

Daca cesionarul nu plateste creditorului bugetar, la termenele prevazute in contract, pretul cesiunii, contractul de cesiune reprezinta titlu executoriu pentru creditorul bugetar, iar creanta acestuia este o creanta bugetara ce poate fi recuperata potrivit prezentului Codului de procedura fiscala.

De retinut ca dispozitiile acestui nou articol din Codul de procedura fiscala se aplica si pentru debitorii aflati in procedura insolventei la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.

Opinia noastra:

1. Referitor la restrictia impusa de ordonanta privind posibilitatea declansarii procedurii de catre debitor doar in situatia in care cuantumul creantelor bugetare este mai mic de 50% din totalul declarat al creantelor debitorului, consideram ca asistam practic la a doua bariera pe care trebuie sa o treaca o firma aflata in dificultate financiara, prima fiind valoarea prag de 40.000 lei. Se creeaza astfel un tratament discriminatoriu in favoarea creantelor fiscale, astfel ca ANAF va putea intreprinde in continuare toate masurile de executare silita pentru a-si recupera aceste creante, mai putin fiind interesata de evolutia firmei si de posibilitatea de redresare a acesteia.

Aceasta masura discrimineaza firmele aflate in prag de insolventa care au acumulat obligatii fiscale mai mari de 50%, obligatii care se maresc continuu prin perceperea de dobanzi si penalitati de intarziere. In acest fel, neputand declansa procedura de insolventa, situatia financiara a firmei se va inrautati continuu, ceea ce nu poate avea efecte decat catastrofale pentru creditori si se atenueaza totodata posibilitatea de redresare a firmei prin reorganizare.

2. Apreciem masurile cuprinse in ordonanta menite sa scurteze termenele de judecata ale cererilor depuse in instanta, intrucat de multe opri prin tergiversarea judecatii sau intrarea tardiva in faliment a firmelor fara sanse de redresare, bunurile societatilor respective se degradeaza considerabil, nemaifiind vandabile, astel incat gradul de valorificare a acestora este foarte scazut. Consecintele sunt dezastruoase pentru creditorii ale caror asteptari privind recuperarea creantelor de la societatile aflate in insolventa sunt desarte.

3. Dat fiind interesul crescut manifestat de stat in antrenarea raspunderii patrimoniale a persoanelor culpabile de aparitia starii de insolventa, consideram ca se impune urgent stabilirea unor criterii riguroase in functie de care sa se declanseze o astfel de procedura. In acest fel se pot evita anumite abuzuri in atragerea raspunderii personale si implicit sechestrarea si valorificarea bunurilor apartinand unor persoane care nu au contribuit efectiv la aparitia starii de insolventa, indeplinind temporar doar anumite functii de conducere in cadrul societatii.

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Legal Business »



Citeste si
Complexul Energetic Hunedoara isi cere insolventa in ciuda ajutoarelor