In Romania, la finalul anului 2018, existau aprox. 1,3 milioane de profesionisti activi, dintre care aprox. 900.000 de persoane juridice („firme”’/”companii”) si aprox. 400.000 de persoane fizice autorizate (PFA-uri). In fiecare an sunt inregistrati aprox. 8-10% noi profesionisti. Spre exemplu, la nivelul anului 2008 au fost inregistrare la nivel national un numar de aprox. 150.000 de entitati cu personalitate juridica, iar aprox. 70% dintre acestea erau reprezentate de S.R.L.-uri.

Daniel MOREANU este avocat si doctor in drept. Pentru mai multe detalii, a se vedea: www.moreanulaw.com.

Un deceniu mai tarziu, in anul 2018, numarul inmatricularilor noi se situeaza sensibil la acelasi nivel fata de cel din urma cu 10 ani, iar dintre acestea numarul S.R.L.-urilor noi se pastreaza la un nivel similar de aprox. 70%.

S.R.L.-urile sunt alese de cele mai multe persoane care doresc sa desfasoare o activitate economica pentru avantajele pe care le confera in principal in privinta capitalului social de numai minimum 200 lei, a faptului ca pot lua nastere si doar cu 1 singur asociat persoana fizica, dar mai ales din prisma raspunderii limitate a asociatilor.

Astfel, legea prevede ca asociatii din cadrul unui S.R.L. raspund fata de creditori in limita capitalului social subscris (minimum 200 de lei). In alte cuvinte, in ituatia in care un S.R.L. nu isi mai poate achita datoriile catre creditori (furnizori de bunuri sau servicii), in principiu asociatul(ii) nu raspunde cu bunurile proprii: case, terenuri, autoturisme, conturi bancare, actiuni etc. pentru datoriile societatii.

Atradius: Mediu de afaceri...
Citeste si: Mediu de afaceri deteriorat, riscuri sporite pentru exportatori

La nivel international exista de multa vreme o dezbatere serioasa privind natura „moralitatii” unei astfel de forme de desfasurare a activitatii economice care este privita drept o „sabie cu doua taisuri”. Pe de o parte faciliteaza dezvoltarea economica, insa pe de alta parte contribuie la afectarea intereselor generale ale societatii, a increderii actorilor economici si stimuleaza asumarea unor riscuri excesive si nejustificate.

In intervalul 2010-2014 numarul societatilor romanesti care au intrat in insolventa s-a situat la nivelul a aprox. 25.000 de societati/an. In ultimii 3 ani numarul acestora a scazut la aprox. 10.000 / an. La nivel european, conform estimarilor Comisiei Europene din anul 2016, aprox. 200.000 de companii intra in insolventa in fiecare an.

Spre exemplu, estimand un numar conservator de 15-20 de creditori care nu isi mai pot recupera creantele rezultate din bunurile vandute sau serviciile prestate societatii „falimentare” rezulta un numar de aprox. 150-200.000 de creditori / an care au vandut bunuri sau au prestat servicii, insa din motive independente de buna lor credinta nu isi pot recupera creantele, si astfel raman pagubiti.

Legile sunt masuri prin care sunt indreptate anumite probleme sociale. Acestea trebuie adaptate specificului societatii in care actioneaza. Conform unui studiu al Bancii Mondiale din anul 2016, rata de recuperare a creantelor in Romania este de 30% fata de 90% in state precum Belgia sau Finlanda.

Mediul de afaceri, frustrat...
Citeste si: Mediul de afaceri, frustrat de starea infrastructurii din Romania

Asadar, in Romania se impun a fi implementate anumite masuri legislative pentru o anumita perioada de timp in vederea cresterii increderii mediului de afaceri si rezolvarea acestei probleme sociale, dupa cum urmeaza:

1. limitarea numarului de societati in care o persoana fizica poate detine calitate de asociat la 5. Numarul exagerat uneori in care o persoana detine calitatea de asociat in 10-15-20 de societati nu isi gaseste o justificare economica reala si constituie un risc excesiv fata de creditori si angajati.

2. limitarea numarului S.R.L.-urilor in care o persoana fizica poate detine in acelasi timp calitatea de administrator la maximum 5. Situatii in care aceeasi persoana este „administrator de profesie” in un numar foarte mare de societati nu are o justificare rezonabila.

3. instituirea unui termen de incercare pentru asociati / actionari prin extinderea cazierului fiscal. Astfel, in situatia in care in urma insolventei sunt afectate interesele unor creditori care nu si-au mai putut recupera creantele, asociatul/asociatii in cauza sa nu mai aiba dreptul de a detine aceasta calitate in alte societati pentru o perioada de incercare de 1-3 ani, in functie de valoarea cumulata a creantelor nerecuperate in urma insolventei.

Bugetele ministerelor...
Citeste si: Bugetele ministerelor Economiei si Mediului de Afaceri, aviz favorabil

Pentru imbunatatirea mecanismului social de desfasurare a activitatii economice propunerile de mai sus pot aduce un climat de garantare a circuitului civil, a cresterii increderii actorilor economici, neafectand persoanele de buna-credinta sau dezvoltarea economica.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Legal Business »



Citeste si
O cultura bazata pe crestere, nu obsedata de performanta