Ce înseamnă un ANAF cu adevărat digital pentru mediul de business

Una dintre principalele nevoi ale mediului de business este legată de digitalizarea și informatizarea ANAF. Digitalizarea ANAF reprezenta o problema și înaintea crizei Covid-19, însă în contextul actual acest subiect ar trebui tratat cu maximă prioritate, pentru a veni într-un mod cât mai constructiv în sprijinul mediului de afaceri.

Articol realizat de Angela Roșca – Managing Partner Taxhouse și Vlad Dimitriu - Manager Taxhouse.

La nivel de recomandare, un prim pas spre digitalizarea și informatizarea ANAF ar putea fi mutarea în mediul online a interacțiunii cu ANAF pe teme precum înregistrarea fiscală, depunerea declarațiilor fiscale și a raportărilor periodice către ANAF, primirea de certificate de înregistrare fiscală, vizualizarea fișei pe plătitor (de preferat într-un format îmbunătățit și adus la zi), întâlniri virtuale cu inspectorii ANAF, corespondență activă între inspectorii ANAF și contribuabili, prezentarea de documente la distanță pe parcursul inspecțiilor fiscale, etc.

O altă nemulțumire a mediului de business este legată întârzierea conectării caselor de marcat electronice la serverele ANAF, pentru că lipsa infrastructurii tehnice a ANAF de primire a informațiilor în sistem online presupune în continuare un efort uman și financiar semnificativ din partea companiilor, care deși au investit la timp în noile case de marcat și softurile aferente, compatibile cu cerințele ANAF, au în continuare obligația de a depune lunar în format fizic anumite formulare către ANAF care cuprind informația ce ar trebui transmisă de fapt pe cale electronică.

Alte probleme ale firmelor țin de abordările ne-unitare privind inspecțiile fiscale și de tratamentul aplicabil diverselor companii aflate în inspecție fiscală (de exemplu, solicitările de suspendare ale inspecțiilor fiscale pe perioada stării de urgență, care au fost abordate în mod discreționar de la o autoritate fiscală la altă, susținerea orală a contestației în mediul online acceptată pentru unele firme, dar pentru altele nu, etc.).

Citeste si:
Prorogarea termenelor de raportare DAC6, implementată și în România
Prorogarea termenelor de...
Citeste si:
Cum sa scapi de durerea de stomac: 5 solutii rapide
Cum sa scapi de durerea de...

Pentru situația persoanelor fizice, există așteptări mari legate de facilitarea înregistrării și accesului în Spațiul Privat Virtual (SPV), care până de curând necesita pentru o sfera largă de contribuabili un drum până la ghișeul ANAF, dar și de acuratețea și aducerea la zi a informației disponibile în SPV, de ex. a fișei pe plătitor, a situației actualizate a creanțelor și plăților efectuate de fiecare persoană fizică, etc.

Rambursarea TVA: care sunt principalele recomandări

Procedura de rambursare a TVA cu control ulterior, reglementată de OUG 48/2020 – unele criterii în baza cărora se efectuează rambursarea TVA cu control ulterior nu sunt transparente, de exemplu cel referitor la contestarea de către organul fiscal a existenței riscului unei rambursări necuvenite. Pentru un grad sporit de transparență și de înțelegere din partea contribuabililor, acest criteriu ar trebui să fie explicat, prin prezentarea în mod clar a situațiilor în care există riscul unei rambursări de TVA necuvenite. În lipsa unor aspecte de clarificări și reglementări acest criteriu va rămâne să fie interpretat de fiecare inspector ANAF după propriile considerente, fapt care ar putea genera controverse între organul fiscal și contribuabil și o aplicare neunitară a acestei proceduri de control.

Mediul de business își dorește extinderea procedurii de rambursare a TVA cu control fiscal ulterior și după perioada de criză Covid-19 și, de asemenea, transparentizarea criteriilor de risc pentru încadrarea în categoria contribuabilor de bună credință, care pot beneficia de o rambursare de TVA rapidă.

De asemenea, respectarea termenului de 45 de zile pentru soluționarea cererilor de rambursare a TVA și transferul sumelor cuvenite contribuabililor în interiorul acestui termen. Nerambursarea la termen a TVA poate crea grave dezechilibre financiare la nivelul companiilor, care sunt cu atât mai dificil de gestionat în contextul crizei Covid-19.

Citeste si:
Bogații cer taxe mai mari pentru ei cu scopul de a plăti revenirea...
Bogații vor să plătească taxe...

O nemulțumire a mediului de business este legată și de neaplicarea unitară a Hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene în materie de TVA, mai ales pe parcursul inspecțiilor fiscale și în cadrul procedurii de soluționare a contestațiilor formulate de contribuabili. În baza regulilor generale de aplicare ale Codului fiscal, în materie de TVA, autoritățile fiscale au obligația să țînă cont de jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, însă în practică ele sunt încă ignorate, la 13 ani de la aderarea României la UE.

O măsură salutată de mediul de afaceri este legată de simplificarea procedurii de înregistrare în scopuri de TVA, totuși această procedură ar putea deveni și mai eficientă, în măsura în care interacțiunea cu ANAF pe parcursul procedurii de înregistrare în scopuri de TVA s-ar muta semnificativ sau chiar exclusiv în mediul online (de exemplu – transmiterea electronică prin e-mail a documentelor necesare sau încărcarea lor într-un mediu electronic, emiterea și transmiterea certificatului de înregistrare în scopuri de TVA în format/mediu electronic).

Principalele probleme ale companiilor mari în relația cu autoritățile din perspectiva fiscală

  • Inspecțiile fiscale – durata foarte mare a inspecțiilor, element care afectează direct sau indirect întreaga activitate a companiei supuse inspecției fiscale; specializarea inspectorilor ANAF (de exemplu în domeniul prețurilor de transfer sau anumite industrii); transparentizarea procedurilor de verificare și informare periodică a contribuabililor cu privire la constatările inspectorilor; accesul contribuabilului la dosarul fiscal; discuția finală și rolul acesteia în ansamblul inspecției fiscale prin trecerea de la un pas strict formal la un dialog real și un schimb de argumente între contribuabil și ANAF;
  • Soluționarea contestațiilor formulate de contribuabili - crearea unui departament/corp de experți specializat și independent de autoritatea fiscală care a efectuat inspecția fiscală și a emis raportul de inspecție fiscală; abordare unitară a spetelor supuse soluționării și luarea în considerare a jurisprudenței naționale, precum și a hotărârilor pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene; respectarea termenelor legale de soluționare a contestațiilor;
  • Justiția și contenciosul administrativ – crearea unor secții specializate în domeniul fiscal în cadrul Instanțelor; abordare unitare a spețelor judecate; termene rezonabile pentru finalizarea litigiilor (în prezent un litigiu fiscal durează în medie între 3 și 5 ani, însă există situații în care litigiile fiscale depășesc bariera celor 5 ani);
  • Evidența / Fișa pe plătitor – actualizarea la zi a informațiilor cuprinse în fișa pe plătitor; simplificarea informațiilor și a formei de prezentare a acestora, care ar trebui să fie mult mai clară și transparentă; alocarea automată a plăților conform ordinelor de plată întocmite de contribuabili și nu pe baza unui algoritm al ANAF asupra căruia contribuabilul nu are niciun control/informare); posibilitatea de transmitere a fișei pe plătitor în format Excel, fapt care ar permite contribuabililor prelucrarea și reconcilierea informațiilor
  • Întârzierea conectării caselor de marcat electronice la serverele ANAF - în prezent lipsa infrastructurii tehnice a ANAF generează un efort uman și financiar semnificativ din partea companiilor, mai ales a celor mari.

Dintre măsurile adoptate deja, ce nu funcționează bine, ce anume trebuie îmbunătățit și ce ar trebui introdus nou

În primul rând, trebuie precizat că pachetul de măsuri adoptat de Guvern în contextul crizei Covid-19 seamănă cu măsurile adoptate de multe țări din vestul Europei și au fost apreciate de mediul de afaceri. Aceste măsuri au fost gândite pentru a ajuta companiile să aibă acces la finanțare și, de asemenea, pentru a susține utilizarea cât mai eficientă a fluxurilor de numerar: amânări la plata impozitelor, bonificații pentru plata la timp, indemnizații de șomaj tehnic pentru firmele afectate, programul de finanțare pentru IMM-uri, etc.

Pe baza discuțiilor cu firmele vizate de aceste măsuri, am notat că anumite prevederi au fost publicate cu întârziere sau au necesitat modificări și clarificări succesive, ceea ce a îngreunat aplicarea legislației în această perioadă - de exemplu: facilitățile fiscale reprezentând premii / stimulente acordate salariaților care au intrat în contact direct cu cetățenii și au fost supuși riscului de infectare cu Covid-19, reglementate prin OUG 69/2020; facilitățile fiscale acordate la plata impozitului anual pe clădiri, reglementate tot prin OUG 69/2020, măsurile privind șomajul tehnic, emiterea certificatelor privind situațiile de urgență, etc. însă este de notat faptul că autoritățile au luat notă de feedback-ul mediului de afaceri și au introdus corecții și clarificările necesare în legislație.

Citeste si:
Angajați neasigurați la CNAS.Personalul a fost încadrat greșit în...
Angajați neasigurați la CNAS....

De asemenea, au existat și situații în care anumite măsuri, precum bonificatiile pentru plata la termen a impozitului pe profit, reglementate de OUG 33/2020 și de Legea nr. 54/2020 au creat confuzie pentru contribuabilii care au un an fiscal diferit de anul calendaristic, precum și pentru cei care au finanțat în avans bugetul de stat prin plata unui impozit pe profit suplimentar aferent anului 2019.

Pentru perioada care urmează, mediul de afaceri își dorește menținea/prelungirea unor măsuri adoptate în starea de urgență sau alertă, precum: continuarea măsurilor de încurajare a conformării voluntare, prin acordarea unor bonificații pentru plata la termen a obligațiilor fiscale și după criză Covid-19; extinderea termenului până la care ANAF va putea trece la executarea silită a obligațiilor fiscale scadente în perioada stării de urgență.

De asemenea, mediul de afaceri are nevoie și de implementarea unor măsuri de acces la finanțare similare cu cele pentru IMM-uri, dar aplicabile și firmelor mari, dar și onorarea rapidă de către Stat a plății concediilor medicale și a rambursărilor de TVA.

În plus, mediul de afaceri solicită un Cod al Muncii mai flexibil și de măsuri de tip germanic “kurzarbeit”, adică o combinație de muncă part-time/flexibilă suportată de angajatori cu șomaj tehnic suportat de stat.

Sursa foto: Taxhouse

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Legal Business »



Setari Cookie-uri