Perioada de probă la care un proaspăt angajat poate fi supus este o practică des întâlnită în companiile din România. Codul Muncii stipulează în mod clar că un angajat aflat pe o funcție de execuție se poate afla într-o perioadă de probă de 90 de zile calendaristice, iar pentru o funcție de conducere, acest interval să nu depășească 120 de zile calendaristice. Când ar urma să fie fie pusă în practică această măsură?
Perioada de probă reprezintă un interval de timp în care un angajator analizează și evaluează cunoștințele și aptitudinile unei persoane proaspăt angajate, în baza unui contract individual de muncă (CIM). Perioada de probă este reglementata prin art. 17 din Codul Muncii, art. 448/2004 din Codul Muncii, art. 31 din Codul Muncii, art. 85 din Codul Muncii, art. 97 din Codul Muncii, revizuite și adăugate. Acest cadru legal oferă informații legate de drepturile și obligațiile pe care le are angajatul, dar și situațiile în care contractul individual de muncă poate înceta.
Vrei să fii la curent cu cele mai noi modificări legislative din piața muncii? Te invităm să urmărești evenimentul HR 2.0 -Preparing for the Future of Workcare va avea loc pe 5 aprilie 2022. Te poți înscrie AICI, gratuit!
Perioada de probă de șase luni la un contract individual de muncă. Cum se va pune în aplicare
Directiva UE 2019/1152 a Parlamentului European și a Consiliului din 20 iunie 2019 privind transparența și previzibilitatea condițiilor de muncă în Uniunea Europeană a adus necesitatea mai multor schimbări în ceea ce privește contractul individual de muncă. O parte dintre aceste modificări existau deja în legislația românească încă din 2003, 2005 și respectiv 2006.
Citeste si:
Începând cu 1 august 2021, Codul Muncii va mai suferi o modificare ce are în vedere schimbări ale duratei perioade de probă, de la 90 de zile calendaristice (pentru funcțiile de execuție) și, respectiv 120 de zile pentru pozițiile de conducere, la o durată unitară, ce pornește de la 3 luni și care se poate prelungi până la cel mult șase luni (aproximativ 182 de zile).
„Un număr mare de state membre au stabilit o durată maximă generală între trei și șase luni pentru perioada de probă, care ar trebui să fie considerată rezonabilă. În mod excepțional, perioadele de probă ar trebui să poată dura mai mult de șase luni atunci când acest lucru se justifică prin felul muncii, precum în cazul posturilor de conducere sau executive sau al posturilor din sectorul public ori atunci când este în interesul lucrătorului, precum în contextul unor măsuri specifice de promovare a locurilor de muncă permanente, în special pentru tinerii lucrători”, se arată în Directiva UE 2019/1152.
Citeste si:
Modificările privind perioada de mai mare de probă inclusă în directiva europeană urmează să fie transpusă în legislația din România la data 1 august 2022. Prof. dr. univ. av. Radu-Răzvan Popescu a declarat în cadrul unui webinar organizat de Wolters Kluwer Romania, că la nivel de aplicabilitate nu ar exista probleme care ar putea să apară, în ciuda faptului că alți experți din domeniu dețin o concepție greșită asupra perioadei de probă.
Citeste si:
Această perioadă de probă e un interval de timp în care ambele părți pot renunța la colaborare, printr-o notificare scrisă, fără preaviz, fără justificare. Deci, și angajatorul poate, printr-o notificare scrisă să înceteze raportul de muncă. Unii specialiști din domeniu susțin că asta e o modalitate de concediere mascată. Îl țin pe om cu sabia lui Damocles la cap timp de 3-4 luni. Dacă angajatorul mă da afară?
prof. dr. univ. av. Radu-Răzvan Popescu
Specialistul atrage atenția că, în pandemie, au existat, însă, astfel de cazuri, prin care mai mulți angajați care au plecat de la o companie la alta s-au văzut puși în fața unei situații ingrate. Aflându-se într-o perioadă de probă în noua companie, venirea pandemiei i-a forțat pe respectivii angajatori să renunțe la cei veniți în perioada de probă, ca urmare a incertitudinii create de virusul nou de la acea vreme.
„Normal această perioada poate fi privită că o concediere diluată (...) Numai că în realitate e o viziune greșită. Eu că legiuitor privesc lucrurile cu bună credința. Această perioada de proba e o clauză de dezicere, dar eu trebuie să privesc părțile ca și cum ambele sunt de bună credință. Eu nu îl angajez că să îl dau afară a două zi, ci pentru că am nevoie de el pe o perioadă determinată sau nedeterminată. De asemenea, salariatul nu vine să stea o lună, două, el vine să se implice profesional pe termen lung”, a mai precizat prof. dr. univ. av. Radu-Răzvan Popescu.
Citeste si:
Totodată, perioadele de probă ar trebui să poată fi prelungite în mod corespunzător în cazurile în care angajatul lipsit de la job în timpul perioadei de probă, pe motiv de boală sau de concediu, de exemplu, în așa fel încât angajatorul să poată evalua dacă lucrătorul este potrivit pentru atribuțiile postului, se mai arată în Directiva UE.
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
