Sunt pensiile private facultative (Pilonul III) o alternativa foarte "profitabila" de economisire? Ne-am propus sa raspundem la aceasta intrebare printr-un calcul simplu legat de contributii, in echivalentul a 10% din salariul mediu brut lunar pe economie, pentru perioada de zece ani scursa de la lansarea sistemului si pana in prezent. Un rol important in acest calcul il joaca si comisioanele practicate de catre administratori, care constituie principalele venituri pentru acestia din urma.

In Romania exista in acest moment trei categorii de pensii: pensia de la Stat (Pilonul I), pensiile administrate privat - obligatorii (Pilonul II) si pensiile private facultative (Pilonul III). Daca prima varianta functioneaza pe sistemul redistribuirii (PAYG = pay as you go), obiectivul principal al celorlalte doua categorii de pensii este cresterea pe termen lung a capitalului investit.

Iar acest capital poate veni dintr-o singura sursa: contributiile participantilor la sistemul de pensii private, in primul caz in mod obligatoriu din salariul brut, ceea ce a facilitat acumularea unor active nete importante la Pilonul II de aproape 10 miliarde de euro, in contextul unei baze de peste 6 milioane de participanti acivi pe piata fortei de munca, in timp ce pentru fondurile de pensii facultative, bazate doar pe contributii voluntare, solutia a fost sa constituie o alternativa la metodele clasice de economisire pe termen lung.

In principiu, daca vrei mai multi bani decat cei care iti vin din pensia din sistemul public sau cea administrata privat - obligatorie, atunci trebuie sa te gandesti si la o pensie facultativa, la care poti contribui cu pana la 15% din venitul tau salarial lunar brut sau asimilat acestuia. De altfel, pensiile private facultative intra in categoria beneficiilor extra-salariale si beneficiaza de o deductibilitate fiscala in limita a 400 de euro pe an din salariul net pentru contributiile individuale realizate de angajat, indiferent daca sunt retinute si platite de angajator sau daca sunt platite direct de angajat.

Dar, in pofida acestor lucruri, fondurile de pensii private facultative au reusit sa atraga in sistem, intr-o perioada de peste 10 ani de la lansare, sub 500.000 de participanti si aproape 2 miliarde de lei (circa 500.000 euro) active nete. Poate ca de vina este apetitul scazut al romanilor legat de economisire sau faptul ca au fost lansate intr-o perioada de criza globala, in care pietele financiare erau pe un trend de scadere, si ca urmare randamentele nete de-a lungul timpului nu au fost cele mai atractive, de doar 2-3%.

Poate ca multi dintre cei care ar fi vrut sa contribuie la un astfel de fond au renuntat din cauza cunostintelor limitate cu privire la costurile asociate unei pensii private, respectiv comisioanele percepute de administratori.

De regula, principalele venituri ale administratorilor de fonduri de pensii facultative, provin din doua tipuri de comisioane: cel din contributia bruta lunara platita de catre participant (nivel maxim legal: 5%) si cel din valoarea activelor fondului (nivel maxim legal: 0,20%), suportate de catre participanti, in mod individual. Pe langa acestea, exista si alte comisioane mult mai reduse, care ajung in special la terte parti din sistemul financiar, aplicate insa pe intreg portofoliul de valori mobiliare aflate in custodia adminitratorului, cum ar fi: comisionul pentru pastrarea in siguranta a valorilor mobiliare, comision de depozitare, perceput de catre depozitar / custode, comisioane aferente activitatii de intermediere, comisioane bancare s.a.m.d..

In ultimii ani, ce-i drept, unii administratori de pensii private facultative au redus substantial cele doua comisioane principale (dar, nu generalizat), adica cel din contributia bruta lunara platita de catre participant si cel din valoarea activelor fondului. O imagine de ansamblu asupra celor doua comisioane percepute la sistemul de pensii private facultative este in urmatorul tabel:

Fond de pensii private facultative Comision din contributia lunara (%) Comision din valoarea activelor fondului (%)
NN Activ 1,5 0,1625
NN Optim 1,7 0,1625
Aegon Vital 2,5 0,05
BRD Medio 2,95 0,1625
BCR Plus 3,0 0,1667
Raiffeisen Acumulare 4,0 0,15
AZT Moderato 4,95 0,09
AZT Vivace 4,95 0,125
Pensia Mea Certinvest 5,0 0,1946
Stabil Generali 5,0 0,2

Conform legislatiei in vigoare, fondurile de pensii private facultative pot fi incadrate in trei categorii de risc (redus, mediu si ridicat) in functie de structura portofoliului. In piata insa, exista doar doua fonduri in categoria de risc ridicat (AZT Vivace si NN Activ), restul fiind plasate in categoria de risc mediu, care investesc intr-o proportie mai mare in instrumente mai sigure (titluri de stat, certificate de trezorerie, depozite, etc.) si au o alocare redusa in instrumente mai riscante (de tipul actiuni, obligatiuni corporative, etc.).

In continuare, am selectat cele doua fonduri cu risc mediu care dispun de cei mai multi participanti (NN Optim si BCR Plus) si fondul cu grad de risc ridicat AZT Vivace, iar pe baza comisioanelor din tabelul anterior am realizat un calcul simplu, cu privire la suma potentiala acumulata de catre un participant la fiecare dintre cele trei fonduri, care doreste sa economiseasca o pondere de 10% din veniturile sale lunare egale cu salariul mediu brut pe economie.

NN Optim are un portofoliu de 160.776 de participanti, BCR Plus un numar de 130.779 de participanti, iar AZT Vivace 20.392 de participanti. Drept perioada de economisire am considerat intervalul dat de la startul sistemului de pensii private facultative (trimestrul trei din 2007) si finalul anului 2017, adica o perioada de peste zece ani, relativ suficienta din punct de vedere investitional pentru a obtine castiguri din plasamente.

Ca metoda de calcul, am luat cei 10% din salariul mediu brut lunar pe economie (sursa: INS), bani care ar reprezenta contributia lunara la fiecare dintre cele trei fonduri selectate. Din valoarea absoluta a fiecarei contributii, de-a lungul celor 10 ani, am dedus cele doua comisioane principale, adica cel din contributia bruta lunara platita de catre participant si cel din valoarea activelor fondului. Suma lunara ramasa drept contributie neta de comisioane a fost convertita in unitati de fond prin impartirea la valoarea unitara a activului net - VUAN in cazul fiecarui fond din ultima zi a fiecarei luni.

Astfel, dupa cei 10 ani de contributii rezultatul ar fi fost urmatorul:

Fond de pensii private facultative Suma totala virata in cei 10 ani, fara aplicarea celor doua comisioane (lei) Suma totala virata in cei 10 ani, cu deducerea lunara a celor doua comisioane (lei) Valoarea finala cont in lei (contributie - comisioane + castiguri din investitii) Diferenta (lei)
NN Optim 28.035,70 22.376,08 29,271 1.235,30
BCR Plus 28.310,50 22.599,95 29.894 1.583,50
AZT Vivace 28.171,80 23.430,13 31.831 3.659,20

Pentru fiecare fond am cautat informatii cu privire la reducerile de comisioane, evolutii pe care le-am utilizat si in calculul de mai sus. In cazul NN Optim, comisionul suportat din contributiile participantului a fost de 4,85% - pana pe 19.09.2017 inclusiv si a scazut la 1,7% - incepand cu 20.09.2017. La BCR Plus, procentul de 3%, aplicat la contributiile brute platite de catre participant, inainte de convertirea acestora in unitati de fond, este valabil incepand de la data de 01.01.2017 si reprezinta o valoare redusa fata de perioada anterioara. Astfel, inainte de aceasta data, am utilizat tot un comision de 4,85% pentru comparabilitate, ca si in cazul NN Optim.

De asemenea, la BCR Plus comisionul dedus din activul net constituie un procent de 0.1667% pe luna, dar este valabil doar de la data de 01.09.2016. Cum cel mai probabil a fost si acesta redus, pentru comparabilite, inainte de aceasta data am utilizat iar acelasi comision ca si la NN Optim. Diferentele intre comisioane nu sunt foarte mari si nu au influentat radical rezultatele. Cel mai important factor a fost insa VUAN.

In cazul, AZT Vivace nu am gasit informatii potrivit carora cele doua comisioane principale ar fi fost reduse de-a lungul timpului, asadar, le-am utilizat integral, de-a lungul perioadei. Calculul poate fi, de asemenea, extrapolat si la restul fondurilor de pensii private facultative, insa luand in calcul nivelul aproape similar al comisioanelor, in cei 10 ani, dar si randamentele obtinute, rezultatele ar trebui sa fie apropiate.

Tot din tabelul de mai sus se observa ca cele mai bune castiguri le-a inregistrat fondul incadrat la categoria de risc ridicat, ceea ce din punct de vedere investitional este ceva corect. Insa, per ansamblu, se poate remarca faptul de ca dupa cei 10 ani castigurile (contributii - comisioane + castiguri) nu sunt foarte ridicate, comparativ cu alte alternative de economisire.

Sursa foto: stoatphoto/ Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Money »



Setari Cookie-uri