Riscurile titlurilor de stat sunt considerate în general a fi minore, însă înainte de a lua decizia de a-ți investi banii în acest mod trebuie să ai în vedere și principalele pericole. Există posibilitatea ca statul să nu îți mai dea banii înapoi? Ce se întâmplă dacă se schimbă impozitele? Ce se întâmplă dacă leul se devalorizează? Acestea sunt câteva întrebări la care vei găsi răspuns în articolul de mai jos.
- Riscul intrării statului în incapacitate de plată (default)
- Riscul valutar
- Riscul modificării impozitelor și a legislației
- Riscul de inflație
Ce sunt titlurile de stat, pe scurt?
Titlurile de stat reprezintă un mod prin care guvernul unei țări împrumută bani. Dacă, de exemplu, o persoană cumpără un titlu de stat cu o valoare de 100 de lei, el practic a împrumutat guvernul acelei țări cu 100 de lei. În schimbul ”împrumutului”, respectiva persoană va primi o dobândă anuală/semestrială/trimestrială (denumită și ”cupon”), iar statul îi va restitui suma de bani la momentul maturității titlurilor de stat (la ”scadența” titlurilor).
Având în vedere că titlurile de stat sunt emise de către o țară, riscurile de neplată a dobânzii, sau de nerestituire a banilor investiți, sunt în general considerate a fi foarte mici, din simplul motiv că de obicei o țară poate oricând să ”tipărească” mai mulți bani dacă are nevoie de asta. Desigur, nicio țară nu vrea să ajungă în această situație deoarece tipărirea pur și simplu a unor volume noi de bani, fără nicio susținere din economia reală, ar genera inflație masivă și numeroase probleme în economie, însă nu vom intra în aceste detalii în articolul de față.
Dobânzile la titlurile de stat se schimbă de fiecare dată când statul le emite. De exemplu, la cea mai recentă ofertă de titluri de stat Fidelis, dobânzile au ajuns la 7% anual.
1) Riscul ca țara care a emis titlurile de stat să nu își mai poată plăti datoriile
Deși acest risc este mic, el există și este cel mai important risc asociat titlurilor de stat. Cazurile în care o țară nu și-a putut plăti dobânzile aferente titlurilor de stat, sau chiar să restituie suma inițială, sunt foarte rare. O țară ajunsă într-o asemenea situație are probleme economice grave și, cel mai probabil, se află într-o adâncă criză financiară.
Situația în care o țară nu își poate plăti datoriile este denumită și ”intrare în default” sau ”intrare în incapacitate de plată”.
În ultimii 100 de ani, printre țările care au avut un default pe titlurile de stat se află nume precum Argentina, Rusia, Venezuela sau Grecia.
Ce se întâmplă când o țară intră în default și nu îți poate plăti dobânda/capitalul investit în titlurile de stat?
Răspunsul simplu este că... depinde. Într-o asemenea situație fie vei primi doar o parte din banii investiți inițial, fie, în cel mai rău caz, nu vei mai primi nimic. Dacă luăm ca exemplu unul dintre cele mai recente cazuri de default, cel al Greciei în 2010-2011, investitorii de atunci au fost nevoiți să se mulțumească cu returnarea a doar aproximativ 50% din banii pe care îi investiseră în titluri de stat grecești. Procedeul este colocvial denumit ”haircut”, în sensul că investitorilor li s-a tăiat jumătate din banii la care aveau dreptul.
Cât de posibil este ca România să intre în următorii ani în default și să nu își poată plăti titlurile de stat?
Realist vorbind, riscul este extrem de mic, deoarece în ciuda unor probleme economice, România nu este nici pe departe în situația Greciei din 2010, sau a Rusiei după startul războiului din Ucraina.
2) Riscul ca statul să modifice taxele sau legislația în vigoare
În România, veniturile de pe urma titlurilor de stat pe care populația le poate cumpăra sunt neimpozabile, acesta fiind unul dintre principalele puncte forte ale invetiției. Orice alte câștiguri din investiții, precum cea pe bursă, în fonduri mutuale, în depozite bancare, criptomonede, etc., sunt impozitate.
Totuși, Guvernul poate decide să schimbe legislația, iar tu, cel care a cumpărat titluri de stat știind că banii încasați din dobândă nu îți vor fi impozitați, te-ai putea trezi peste noapte că ai de plătit o taxă pentru acești bani și, implicit, că vei câștiga mai puțin din investiție decât anticipai.
De altfel, acest risc este subliniat și într-unul din prospectele de bază pentru titluri de stat pentru populație, emis de Ministerul Finanțelor.
”Rata de modificare a actelor normative în domeniul fiscal este destul de ridicată având impact şi asupra impozitării veniturilor obţinute de investitorii persoane fizice şi persoane juridice din deţinerea şi tranzacţionarea titlurilor de valoare, cum sunt şi Titlurile de stat. În acest sens, este posibil ca pentru anumite categorii de investitori veniturile din dobânzi sau din tranzacţionarea Titlurilor de stat, care acum sunt scutite de impozit, să devină impozabile în viitor ca urmare a unor modificări legislative”, se menționează în document.
3) Riscul valutar / riscul devalorizării leului sau al euro
Titlurile de stat pentru populația din România sunt emise în lei sau în euro. Din acest motiv, ele vin la pachet și cu un risc valutar. Ce înseamnă asta mai exact?
Dacă, de exemplu, ai cumpărat titluri de stat în lei iar moneda națională se depreciază în raport cu euro, atunci când titlurile de stat vor ajunge la maturitate (în general peste 1 an, peste 3 ani sau peste 5 ani) banii pe care îi vei primi înapoi la acea dată vor avea o valoare mai mică față de euro în comparație cu valoarea de la momentul achiziției.
Exemplu concret:
Cumperi astăzi titluri de titluri de stat în lei a căror valoare totală este 10.000 de lei. La cursul oficial de astăzi al BNR (4,97 lei/euro), cei 10.000 de lei sunt echivalentul a 2.012 euro.
Să spunem că maturitatea titlurilor de stat este de 3 ani, adică statul îți va returna cei 10.000 de lei în octombrie 2027.
Să presupunem că leul se depreciază puternic până la acea dată și cursul de schimb din octombrie 2027 este de 5,52 lei/euro. Asta înseamnă că statul îți va da înapoi 10.000 de lei care la acel moment vor valora doar 1.811 euro. Deși, pe hârtie, tu ai primit aceeași sumă de bani investită în lei, în echivalentul euro, tu de fapt ai pierdut 201 euro.
Același principiu este valabil și în cazul în care cumperi titluri de stat denominate în euro, iar moneda europeană se depreciază în raport cu leul românesc până la data maturității.
4) Riscul de infație
Riscul de inflație este oarecum similar celui devalorizării monedei în care ai cumpărat titluri de stat. Inflația este, pe scurt, o creștere generalizată a prețurilor și o scădere simultană a puterii de cumpărare a monedei naționale.
Astfel, dacă tu cumperi titluri de stat cu o dobândă anuală de 5% (de exemplu) și inflația anuală este de 6% pe parcursul anilor în care ai investit, tu practic vei pierde bani.
Exemplu concret:
Cumperi astăzi titluri de titluri de stat în lei a căror valoare totală este 10.000 de lei, cu o maturitate de 3 ani (octombrie 2027) și o dobândă anuală de 5%. Tot astăzi, erai interesat să cumperi o canapea care costa 10.000 de lei.
La finalul perioadei, vei primi cei 10.000 de lei și trei cupoane de 5%, adică încă 1.500 de lei (3 ani x 500 lei dobândă anuală). În total, 11.500 de lei.
Să presupunem că inflația anuală în cei trei ani a fost de 6%. Ca urmare, prețul canapelei a ajuns la 11.800 lei (600 lei x 3 ani).
Așadar, deși ai investit în titluri de stat și teoretic ai câștigat bani în cei trei ani (în 2027 vei avea 11.500 de lei față de cei 10.000 de lei investiți inițial), practic tu vei avea bani care valorează mai puțin (care au o putere de cumpărare mai mică), deoarece dobânda primită a fost mai mică decât inflația.
Ce poți face pentru a te apăra de inflație când investești în titluri de stat?
Singurul lucru pe care îl poți face este să te informezi cu privire la trendul inflației înainte de a investi în titlurile de stat. Dobânda titlurilor de stat este de aproape fiecare dată mai mare decât inflația atunci când statul le vinde. Problema este că nimeni nu știe cu siguranță care va fi nivelul inflației în următorii X ani.
În prezent, de exemplu, statul oferă dobânzi de 7% în lei pentru titlurile de stat pe 5 ani. În septembrie, rata inflației a fost de 4,62% iar aceasta este așteptată să scadă în următorii ani. În aceste condiții, este rezonabil să presupunem că investiția în titlurile de stat mai sus menționate va genera câștiguri nete investitorilor. Totuși, riscul creșterii inflației nu poate niciodată să fie exclus complet, așa că dacă brusc inflația ar urca la un nivel de peste 7%, titlurile de stat cumpărate astăzi ar putea să se dovedească a fi o investiție proastă.
