Tehnologia DLT - Distributed Ledger Technology, cea pe care se bazeaza si tehnologia blockchain, este analizata in prezent de reprezentantii Autoritatii pentru Supraveghere Financiara (ASF), Valentin Ionescu, director al Directiei de Strategie si Stabilitate Financiara in cadrul ASF, declarandu-se un sustinator al introducerii acesteia pe piata de capital romaneasca, insa doar dupa rezolvarea unor probleme specifice.

Sunt un sustinator al introducerii DLT la nivelul pietei de capital romanesti, insa doar dupa rezolvarea unor probleme pe care le-am identificat. Tehnologia este analizata si in cadrul ASF. Este important insa de clarificat faptul ca vorbim de tehnologia propriu-zisa, nu de criptomonedele care sunt adesea asociate DLT/blockchain”, a declarat Valentin Ionescu.

Popularizata in ultimii ani in special datorita faptului ca a reprezentat baza noilor monede virutale, precum Bitcoin, tehnologia DLT si ramura blockchain si-au gasit in ultimii ani aplicabilitate in numeroase domenii, precum cel bancar, auto, imobiliar sau farmaceutic.

De mentionat faptul ca blockchain este un tip de tehnologie DLT, cele doua fiind similare, dar nu sinonime.

DLT reprezinta de fapt o baza de date care exista in mai multe locatii sau pe care o detin mai multi participanti. In contrast cu aceasta tehnologie, majoritatea companiilor folosesc in prezent o baza de date centralizata care se afla intr-o locatie fizica stabilita clar. Datorita faptului ca este descentralziata, baza de date DLT elimina nevoia unei autoritati centrale sau a unor intermediari care sa proceseze informatiile (in cazul burselor – tranzactiile).

Citeste si:
BCR exploreaza tehnologia blockchain cu ajutorul Modex
BCR exploreaza tehnologia...

Sunt un sustinator al introducerii DLT la nivelul pietei de capital romanesti insa doar dupa rezolvarea unor probleme pe care le-am identificat. Tehnologia este analizata si in cadrul ASF

- Valentin Ionescu

Atat tehnologia blockchain cat si DLT presupun crearea unui singur registru “general” in loc de a avea mai multe persoane (sau companii/institutii) implicate intr-o tranzactie, fiecare cu propriul registru al tranzactiei (lucru care ar putea sa duca la confuzii daca datele din registrul fiecaruia difera). Acest registru general nu poate sa fie modificat dupa ce o tranzactie a fost inregistrata.

De altfel, aceasta este si una dintre principalele probleme asupra carora care Valentin Ionescu atrage atentia atunci cand vorbeste despre posibilitatea implementarii tehnologiei la nivelul pietei de capital romanesti.

Citeste si:
Primele obligatiuni ipotecare listate pe Bursa de Valori Bucuresti
Seful Alpha Bank dupa...

Cea mai importanta problema pe care o avem in vedere este reprezentata de repararea erorilor de tranzactionare in situatia in care am folosi DLT in Romania. Mai exact, intrebarea care se pune este cum repari o eroare de tranzactionare in DLT, din moment ce modificarea registrului este extrem de dificila, daca nu chiar imposibila, dupa ce tranzactia a fost finalizata”, mentioneaza Ionescu.

O alta problema este reprezentata de faptul ca reglementarile MiFID2 impun ca tranzactiile cu actiuni din pietele reglementate sa fie realizate prin intermediul unui asa-zis “trading venue” (“locatie de tranzactionare”), termen care cu greu poate sa fie asociat unei retele bazata pe DLT. Nu in ultimul rand, dovada proprietatii intr-o retea DLT poate ridica anumite probleme, avand in vedere ca aceasta se face prin intermediul unor coduri, in vreme ce, in sistemul traditional, Depozitarul Central mentine un registru mult mai detaliat al proprietarilor de actiuni.

“Personal, cred ca adoptarea tehnologiei DLT in piata romaneasca ar trebui sa fie facuta pas cu pas: mai intai la nivel de backoffice, apoi in sistemele de vot din Adunarile Generale ale Actionarilor – pe modelul polonez. Dupa implementare in aceste zone auxiliare pietei de capital, as merge pe adoptarea tehnologiei catre pietele nereglementate, abia apoi urmand sa ne uitam la posibilitatea adoptarii tehnologiei in piata principala”, spune Valentin Ionescu.

Potrivit reprezentantului ASF, tehnologia a fost analizata de Autoritate, fiind identificate punctele forte si cele slabe ale acesteia, momentan neexistand o decizie clara a ASF cu privire la adoptarea blockchain/DLT in piata de capital romaneasca.

Citeste si:
Asociatia Blockchain Romania: bancile sunt interesate de blockchain
Asociatia Blockchain Romania:...

“Ma astept sa vedem tehnologia blockchain adoptata foarte curand intr-o piata nereglementata, alta decat Romania”, a mai adaugat Ionescu.

Bursele de actiuni sunt in prezent bazate pe o baza de date centrala (cu un backup extrem de performant), pe intermediari (firme de brokeraj care in general implica costuri si timpi suplimentari necesari oricarei tranzactii) si pe seturi de informatii asimetrice – ceea ce inseamna ca nu toti participanii din piata au acces la acelasi nivel de informatii.

Tehnologia DLT ar putea sa fie folosita pentru reducerea costurilor, a timpilor de procesare, cresterea nivelului de acces la informatii, cresterea securitatii informatiilor si la simplificarea procesului de decontare, care, teoretic, ar putea sa devina instant.

Sursa foto: Agerpres

Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Piete de capital »



Citeste si
AIPC dezaproba atitudinea SIF5 privind drepturile actionarilor