Ce se intampla la Cluj: Manipulare a pietei sau vanare a grupului BT?

Ce spun procurorii DIICOT

Omul de afaceri din Cluj-Napoca, Gicu Gansca, directorul general al SSIF BT Securities, Rares Nilas, si alte trei persoane au fost trimise in judecata de catre procurorii DIICOT, pentru manipularea pietei de capital.

Conform rechizitoriului, cei doi, precum si Ana Maria Oprean (agent de servicii de intermedieri financiare), Sergiu Dan Dascal (director operatiuni la SSIF BT Securities SA) si Horea Ionut Bobos (economist la Target Capital Cluj) au fost trimisi in judecata pentru manipularea pietei de capital, iar un avocat, Victor Rusa, a fost trimis in judecata, in acelasi dosar, pentru marturie mincinoasa.

Dosarul a fost trimis in judecata de procurorii DIICOT Cluj si se afla pe rolul Curtii de Apel Cluj.

Astfel, Gansca este acuzat de manipularea bursei de capital in forma continuata, dupa ce a cumparat pe baza unui antecontract de vanzare-cumparare actiuni la firma ACI Bistrita, iar ulterior a oficializat tranzactia pe bursa, pentru a-i da un aspect de legalitate.

"Fapta invinuitului Gansca Gicu Agenor, care, in baza unei rezolutii infractionale unice, in perioada noiembrie 2007- februarie 2008 a cumparat pe piata reglementata Rasdaq actiunile ACIS ale emitentului SA ACI Bistrita SA in modalitatile prezentate intruneste elementele constitutive ale infractiunii de manipulare a pietei de capital, in forma continuata", se arata in rechizitoriu.

Procurorii sustin ca Gansca a incheiat in 2007 cu directorul ACI Bistrita, Ioan Blaga, un antecontract de vanzare-cumparare, tranzactia vizand doua pachete de actiuni, formate din 343.092 de actiuni, respectiv de 3,66 milioane actiuni.

Tranzactia la bursa s-a derulat la pretul stabilit inainte prin antecontractul de vanzare-cumparare a actiunilor.

Conform procurorilor, Gansca a manipulat bursa cu ajutorul unor brokeri.

"La ora 13.14 Ana Maria Oprean a introdus un ordin de tranzactionare in numele lui Ioan Blaga, directorul ACI Bistrita, pentru vanzarea a 3.663.315 actiuni la pretul a de 0,1 lei/actiune. La ora 13.15, acelasi broker a introdus un alt ordin de tranzactionare, de data aceasta de cumparare, in numele omului de afaceri Gicu Gansca, prin care acesta cumpara cele 3.663.315 de actiuni la acelati pret de 0,1 lei/actiune (....). Invinuitul Gansca Gicu Agenor a urmarit si a reusit sa influenteze in mod artificial pretul titlului ACIS cu sprijinul numitilor Rares Doralin Nilas, Ana Maria Oprean, Sergiu Dan Dascal si Horea Ionut Bobos", se arata in rechizitoriu.

Conform sursei citate, manipularea pietei de capital s-a materializat prin introducerea ordinelor de cumparare si de vanzare in acelasi moment.

"Manipularea pietei de capital s-a materializat prin introducerea ordinelor de cumparare si de vanzare in acelasi moment, la acelasi pret si cantitate. Este greu de explicat logica acestor tranzactii in alt mod decat intentia de a manipula pretul pietei", se arata in rechizitoriu.

Conform sursei citate, afacerea a fost facuta inainte de data tranzactionarii pe bursa, prin antecontractul de vanzare-cumparare a actiunilor.

"Acest tip de intelegere contravine normelor pietei de capital deoarece pretul de tranzactionare este fixat de piata, de cerere si oferta, iar Bursa de Valori Bucuresti nu recunoaste aceste tipuri de tranzactii", se arata in rechizitoriu.

---

Ce spun avocatii

Societatea civila de avocati “Dutescu si Asociatii” il reprezinta pe omul de afaceri Gicu Gansca de mai bine de un, fiind astfel familiarizati cu acest caz.

Cristian Dutescu, partener in casa de avocatura si unul din cei mai cunoscuti avocati din piata de capital, a explicat ca in acest caz nu este vorba de manipulare a pietei.

„Gicu Gansca a fost exclusiv cumparator al actiunilor ACI Bistrita, nu a vandut nicio actiune, deci nu avea niciun interes sa influenteze cresterea pretului. Legat de antecontractul invocat in acuzatia DIICOT, orice tranzactie mai mare se discuta inainte cu vanzatorul, deci incheierea acestuia nu este nelegala. Mai mult, niciun investitor nu a fost afectat de aceste tranzactii, cu atat mai putin statul roman catre care s-au platit impozite. Probabil procurorii au interpretat altfel, dar noi vom reprezenta cazul in instanta si ne vom sustine argumentele si dovezile”, a declarat Dutescu pentru Wall-Street.ro.

Mai mult, avocatul spune ca pretul de cumparare a fost favorabil oricarui cumparator care ia deciziile de investire pe baza unor analize si evaluari, mai ales ca titlurile ACI Bistrita sunt foarte putin lichide. In plus, omul de afaceri clujean controleaza si actionarul majoritar al companiei de pe Rasdaq (Trustul de instalatii, montaj si constructii Cluj-Napoca).

„Ramane de vazut ce va decide instanta. Banuiesc ca este vorba de o activitate de urmarire pe termen lung a activitatii Bancii Transilvania, derulata de procurorii Diicot, probabil in urma unei sesizari”, a mai spus Dutescu.

Directorul BT Securities, Rares Nilas, considera ca acuzatiile de manipulare a bursei, pentru care a fost trimis in judecata de procurorii DIICOT, nu sunt fundamentate, intrucat abuzul de piata nu poate fi aplicat in cazul Rasdaq, aceasta nefiind o piata reglementata.

"Abuzul de piata, conform Legii 297/2004 (a pietei de capital - n.r.), se aplica numai pentru o piata reglementata, nu si in cazul Rasdaq, pentru ca aceasta nu a fost calificata ca piata reglementata. Elementul probator este raportarea Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare in jurnalul oficial al Comisiei Europene (...) in care se spune ca in Romania exista piete reglementate spot (la vedere -n.r.) la BVB, respectiv de derivate, atat la BVB si la Sibiu. Nicaieri nu apare Rasdaq, ceea ce inseamna ca nici CNVM nu considera Rasdaq o piata reglementata", a declarat directorul general al BT Securities, potrivit Mediafax.

In plus, nici Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) nu a constatat nicio incalcare a legislatiei bursiere referitor tranzactiile pentru care omul de afaceri Gicu Agenor Gansca si directorul general al BT Securities, Rares Nilas, au fost trimisi in judecata sub acuzatia de manipulare a pietei de capital.

"In ianuarie 2010, DIICOT Cluj ne-a intrebat daca este vorba de manipulare in cazul tranzactiilor respective. La momentul respectiv si pe baza datelor pe care le aveam la dispozitie, noi nu am constatat nicio incalcare a legislatiei pietei de capital. Asta nu inseamna ca fapta nu exista, daca Parchetul are date suplimentare", a declarat pentru Mediafax comisarul CNVM Bogdan Chetreanu.

---

Cu ochii pe grupul Banca Transilvania

Dosarul a fost disjuns din cel in care presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania, Horia Ciorcila, a fost trimis in judecata tot pentru savarsirea infractiunilor de manipulare a pietei de capital.

Stirea ca DIICOT Cluj a trimis in instanta oficiali ai Bancii Transilvania si Bank of Cyprus, sub acuzatii de manipulare a pietei de capital si spalare de bani, vizand tranzactiile de la sfarsitul anului 2009, nu a trecut neobservata. Chiar daca pe bursa scaderile nu au fost dramatice, la nivel de credibilitate si imagine efectele ar putea fi dureroase.

Presedintele Consiliului de Administratie al Bancii Transilvania si directorul sucursalei din Romania a bancii cipriote Bank of Cyprus au fost trimisi in judecata de procurorii Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, sub acuzatia de manipularea pietei de capital, alaturi de mai multe persoane implicate.

Specialistii consultati la acel moment de Wall-Street.ro spuneau ca acuzatia era nefondata si ca nu era vorba de manipularea pietei de capital ci, in cel mai rau caz, de folosirea de informatii confidentiale.

Reglementarea actuala data de Legea nr.297/2004 considera drept fapte de manipulare a pietei de capital:

a) tranzactiile sau ordinele de tranzactionare:

1. care dau sau ar putea da semnale false sau care induc in eroare in legatura cu cererea, oferta sau pretul instrumentelor financiare;
2. care mentin, prin actiunea uneia sau a mai multor persoane actionand impreuna, pretul unuia sau al mai multor instrumente financiare, la un nivel anormal ori artificial;

b) tranzactiile sau ordinele de tranzactionare care presupun procedee fictive sau orice alta forma de inselaciune;

c) diseminarea de informatii prin mass-media, inclusiv internet sau prin orice alta modalitate, care da sau ar putea sa dea semnale false sau care induc in eroare asupra instrumentelor financiare, inclusiv diseminarea zvonurilor si stirilor false sau care induc in eroare, in conditiile in care persoana care a diseminat informatia stia sau trebuia sa stie ca informatia este falsa sau induce in eroare. Referitor la jurnalisti, in exercitarea profesiunii lor, diseminarea informatiilor va fi luata in considerare tinandu-se cont de regulile care reglementeaza activitatea acestora, exceptie facand persoanele care utilizeaza aceste informatii in scopul obtinerii, directe sau indirecte, de avantaje sau profituri.

---