Daca ritmul semnaturilor se va pastra aproape neschimbat, in urmatoarele zile campania USR “Fara penali in functii publice” va atinge circa 1 milion de semnaturi. Cu alte cuvinte, 1 milion de romani nu doresc ca persoane condamnate penal sa le conduca destinele. Imprevizibilul vine insa abia acum – va dori Parlamentul, plin de persoane anchetate sau chiar condamnate penal, sa asculte vointa poporului, sau va sfida dorinta oamenilor?

Parlamentul este, in teorie cel putin, in slujba cetateanului, scopul institutiei fiind acela de a deservi si sluji interesele romanilor prin legiferare. Or, campania “Fara penali in functii publice” este una dintre cele mai ample si vizibile manifestari a acestei vointe. In prezent, 800.000 de romani au semnat pentru campanie, cu 300.000 peste limita minima impusa de lege pentru a intra in Parlament, depasind de asemenea 20.000 de semnaturi in 21 de judete, o alta limita impusa de lege.

Ce urmeaza?

Urmatorul pas este numararea si validarea semnaturilor la fiecare Primarie in parte. Ulterior, listele, impreuna cu proiectul si expunerea de motive se inregistreaza in Parlament.

Parlamentul inainteaza propunerea catre Curtea Constitutionala pentru controlul de constitutionalitate.

Dupa aceea, vine imprevizibilul – procedura parlamentara, cu dezbateri in comisii si vot in Camera Deputatilor si Senat, doua Camere conduse in acest moment de un condamnat penal, Liviu Dragnea, si aliatul sau, cercetat penal, Calin Popescu Tariceanu.

In teorie, vointa a circa un milion de romani ar trebui sa cantareasca greu in votul celor doua Camere. Parlamentul va avea ocazia sa dovedeasca daca se afla, intr-adevar, in slujba cetateanului sau, din contra, ignora vointa poporului.

Din pacate, doar in Parlament sunt 30 de persoane condamnate penal, mai multe avand dosare in curs de cercetare – un lucru extrem de grav intr-un stat membru UE si NATO.

Mai mult, reaua vointa a PSD-ALDE si chiar UDMR s-a vazut la nivel local de-a lungul campaniei de strangere de semnaturi. USR, dar si cetateni/voluntari au prezentat de-a lungul ultimelor sase luni multiple clipuri in care au fost agresati sau impiedicati sa stranga semnaturi in anumite localitati, deseori chiar la ordinul abuziv al politiei sau primarilor afiliati PSD-ALDE-UDMR.

Atacurile PSD s-au vazut si in online, aparand pe Facebook mai multe pagini care imitau pagina Fara Penali a USR, spunand insa celor interesati sa semneze ca o pot face si online - lucru neadevarat, acele semnaturi virtuale fiind nule.

(Voluntara "Fara Penali", incercuita si intimidata de fortele de ordine)

Dan Barna, liderul USR, a declarat ca politicieni si primari din tara au agresat voluntarii care au adunat semnaturi. El spunea ca la Chiajna s-a aruncat cu oua in cei care adunau semnaturi, la Tulcea si Constanta au fost distruse corturile, iar la Timisoara, primarul Nicolae Robu a sanctionat un senator USR care strangea semnaturi.

Daca proiectul va primi si necesarul de voturi in Parlament, se va organiza un referendum pentru modificarea Constitutiei. Daca si referendumul va intruni cerintele legale, toti infractorii din functii publice vor deveni incompatibili cu pozitia lor – in frunte cu Liviu Dragnea.

De unde s-au strans semnaturile si ce urmareste campania

Cele 21 de judete in care a fost adunat numarul minim de 20 de mii de semnaturi pentru ca initiativa sa ajunga in Parlament sunt: Bucuresti, Cluj, Brasov, Timis, Iasi, Sibiu, Ilfov, Constanta, Galati, Prahova, Maramures, Bihor, Dolj, Alba, Hunedoara, Arad, Mures, Arges, Bacau, Vaslui si Tulcea.

Obiectivul USR este ca pana la finalul anului 2018 sa inainteze Parlamentului un proiect de revizuire a Constitutiei prin care sa se interzica persoanelor condamnate penal la pedeapsa inchisorii sa candideze la alegerile locale, parlamentare si prezidentiale, daca au savarsit infractiuni in mod intentionat.

Pentru ca proiectul de lege sa ajunga in Parlament sunt necesare cel putin 500.000 de semnaturi ale cetatenilor cu drept de vot din cel putin jumatate din judetele tarii. Potrivit legislatiei, strangerea semnaturilor a fost posibila doar dupa ce a fost obtinut avizul Consiliului Legislativ, iar textul a fost publicat in Monitorul Oficial.

Initiativa urmareste modificarea articolul 37 din Constitutie, care reglementeaza dreptul de a fi ales, sa fie completat cu un nou alineat, cel de-al treilea, avand urmatorul continut: “Nu pot fi alesi in organele administratiei publice locale, in Camera Deputatilor, in Senat si in functia de Presedinte al Romaniei cetatenii condamnati definitiv la pedepse privative de libertate pentru infractiuni savarsite cu intentie, pana la intervenirea unei situatii care inlatura consecintele condamnarii”.

Textul propus instituie o interdictie temporara, ce ar urma sa inceteze odata cu intervenirea reabilitarii, amnistiei post condamnatorii sau dezincriminarii infractiunii, adica situatiile care, potrivit legislatiei penale, conduc la eliminarea tuturor consecintelor rezultate din condamnare. Aceasta temporizare a fost absolut necesara pentru ca propunerea legislativa sa respecte intru totul Declaratia Universala a Drepturilor Omului, tratatele internationale la care Romania este parte, jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului si recomandarile Comisiei de la Venetia, care nu permit interzicerea permanenta a dreptului de a fi ales.

Sursa foto

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Alex Goaga
Alex Goaga scrie despre antreprenoriat, new media si IT&C de peste sase ani, visand (in timpul liber!) la viitoarele holograme portabile “tip Star Wars”. Pasionat de citit (benzi desenate printre altele) .

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Politic »


Comunicate de presă

Vrei ca informatia ta sa ajunga la publicul tau tinta? Publica un comunicat de presa →


Setari Cookie-uri