Statul roman cheltuie, in medie, 45.000 de lei, in fiecare luna cu parlamentarii nostrii. In ciuda costurilor imense, unii demnitari nu-si justifica in niciun fel lefurile, stand degeaba sau lipsind de la sedinte.

Vremea trece, leafa merge. Trucurile prin care demnitarii isi umfla fictiv activitatea in Parlament. 45.000 de lei cheltuie, lunar, in total, statul roman cu fiecare parlamentar. Insa activitatea acestora in Parlament se lasa asteptata. 24 Octombrie 2018, sedinta de plen a Camerei Deputatilor. Deputatii Mihai Culeafa, Eugen Durbaca, Furic Iarco si Corina Bogaciu intra in sala. Sunt de la partide diferite, dar ceva ii uneste: de doi ani de cand le-a inceput mandatul, niciunul nu a initiat nicio lege si nici nu a luat vreodata cuvantul la dezbaterea vreunui proiect legislativ. In aceeasi oala intra si fostul ministru al Sanatatii Nicolae Banicioiu. El e cu o treapta mai sus - nu vine aproape niciodata la sedinte. In timp ce colegii lor dezbat legile, cei patru deputati se afunda in scaune, vorbesc la telefoane, isi verifica Facebookul sau navigheaza pe internet, scrie Digi24.

In ce controverse au fost implicati de-a lungul timpului noii ministri. Noii membri ai Guvernului Dancila 2 nu sunt, insa, straini nici de controverse, numarand in prezent mai multe pete in carierele lor profesionale. Noul ministru al Muncii, Marius Budai, este la primul mandat de deputat, din februarie 2018 ocupand functia de presedinte al Comisiei de buget-finante din Camera, dupa plecarea la Palatul Victoria a colegului sau Viorel Stefan, acum vicepremier responsabil de problemele economice. Anterior, Budai a fost instalat de PSD in functia de director executiv al Casei Judetene de Pensii Botosani. Alexandru Petrescu, noul ministru al Comunicatiilor si al Dialogului Social in locul lui Bogdan Cojocaru, a ocupat functia de minstru al Economiei in Guvernul Grindeanu din 2017. Anterior, Petrescu a fost directorul general al Postei Romane, scrie Adevarul.

Cat de avansate sunt lucrarile la Catedrala Mantuirii Neamului cu cinci zile inainte de sfintire: imagini inedite din interior. Mai sunt cinci zile pana la sfintirea Catedralei Mantuirii Neamului ce va fi oficiata de Bartolomeu I, Patriarhul Ecumenic al Constantinopolului. Pana duminica, 25 noiembrie, zeci de muncitori lucreaza de zor pentru finalizarea catapetesmei. Catedrala este terminata in proportie de 96% la „rosu”, iar zeci de muncitori lucreaza la interior pentru definitivarea detaliilor legate de catapeteasma. Aceasta a fost construita din beton, fiind necesare 12 kilograme de mozaic cu foita de aur pentru un metru patrat de icoana aflata pe catapeteasma. Vezi imaginile aici

Proiectele rutiere de pe Centura Capitalei: In ce stadiu e fiecare pasaj si proiect de largire de pe actuala sosea si ce se intampla cu A0 - autostrada de centura Sud. Centurile Capitalei, atat actuala sosea, cat si viitorul inel A0 la nivel de autostrada, sunt pline de proiecte care bat deocamdata pasul pe loc la licitatii, iar singurul tronson pe care se lucreaza ar fi trebuit sa fie gata deja de mai bine de un an. Vorbim de trei pasaje giratorii suspendate la Domnesi si la intersectiile cu Berceni si Oltenita, un pasaj simplu la Mogosoaia, supralargirea a unor bucati din actuala sosea de centura, dar si de constructia de la zero a 53 de km de autostrada prin Sudul Capitalei - proiecte pe care Comisia Europeana ar vrea sa le finanteze nerambursabil, insa documentatiile nu au plecat inca de la Bucuresti, noteaza Hotnews.

Citeste si:
FOTO-REPORTAJ: O zi in pepiniera de olimplici de la Izvorani
Mihai Covaliu, Presedinte...

De la traficantii de arme, pana la ouale Kinder si tabloul lui Pcasso. Romania, tinta fake-newsului pentru straini. Traficantii de arme din judetul Bistrita, care negociau cu jurnalistii de la Sky News, apoi ouale Kinder asamblate de copiii saraci din Romania si acum tabloul lui Picasso gasit la radacina unui copac in Tulcea. Toate sunt fake-news-uri “fabricate in Romania” de catre straini. Dar de ce aici? Un raspuns ar putea fi acela ca, oricat de fake ar fi stirea, va aduce audienta sau publicitate, iar pericolul unei sanctiuni este redus. Dovada sunt dosarele clasate sau aproape de finalizare de la DIICOT si faptul ca nu s-a intamplat nimic acolo unde cei care au nascocit stirea falsa nu au mai vrut sa colaboreze cu autoritatile romane. De cealalta parte, in Romania aceste stiri se transforma in anchete ale procurorilor, audieri, expertize si iar audieri, scrie Gandul.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Politic »



Citeste si
Ponta: Nu vom vota pentru un guvern "Dancila 2"