Contestatul avocat al poporului, Renate Weber, pusa de putere in aceasta pozitie desi este o persoana extrem de controversata, are ocazia acum sa arate daca este, sau nu, cu adevarat de partea populatiei, sau va fi doar o extensie a PSD-ALDE. Renate Weber, fost europarlamentar, vine din partea ALDE care nu a reusit sa atinga pragul de 5% la alegerile din mai; mai rau, aceasta s-a plasat ca fiind anti Uniunea Europeana, desi lua circa 200 de euro pe zi de la UE, este PRO Sectia Speciala de investigare a magistratilor si a criticat Comisia de la Venetia.

Toate acestea nu sunt deloc de bun augur, insa, ca orice persoana, merita sa primeasca o sansa, o “prezumtie de nevinovatie”.

Rebate Weber are ocazia sa arate ca este cu adevarat Avocat al POPORULUI. Aceasta va primi zilele acestea solicitarea din partea USR cu privire la noul Cod Administrativ, trecut prin OUG si in ciuda Curtii Constitutionale, de Guvernul Dancila.

Deputatul USR Florina Presada a detaliat ce anume cere noului Avocat al Poporului.

“Pe scurt, motivele identificate pentru care Renate Weber, noul Avocat al Poporului, isi poate exercita atributia de a sesiza Curtea Constitutionala a Romaniei cu o exceptie de neconstitutionalitate cu privire la Ordonanta de Urgenta privind Codul administrativ al Romaniei adoptata in sedinta de Guvern din data de 25.06.2019 sunt:

Extrinseci

❌ Lipsa caracterului de urgenta al actului normativ adoptat

Curtea Constitutionala a aratat in nenumarate randuri ca „urgenta” inseamna o situatie extraordinara a carei reglementare nu mai poate fi amanata ori existenta unei stari de fapt obiective, cuantificabile, independente de vointa Guvernului, care ar pune in pericol un interes public. Nu este cazul actului normativ de fata.
Acestei jurisprudente i se alatura concluziile ultimului Raport al Comisiei de la Venetia in cazul Romaniei care precizeaza ca folosirea ordonantelor de urgenta afecteaza calitatea legislatiei, securitatea juridica, slabeste controlul extern asupra Guvernului si nesocoteste principiul separatiei puterilor in stat. Mai mult, Comisia de la Venetia solicita Guvernului Romaniei sa reduca in mod drastic folosirea ordonantelor de urgenta in toate domeniile de activitate.

Citeste si:
Avocatul Poporului plateste 50.000 de euro lunar pe chirie
Avocatul Poporului plateste...

Intrinseci

❌ Inexistenta codificarii si lipsa de claritate si predictibilitate a normei
Codul Administrativ este in fapt un text normativ ce nu respecta normele de tehnica legislativa (nu corespunde unei operatiuni de codificare). Totodata, el nu intruneste rigorile de claritate, precizie, previzibilitate si predictibilitate. Respectarea standardelor de claritate si predictibilitate ale legii reprezinta o exigenta de rang constitutional, asa cum o arata jurisprudenta Curtii Constitutionale.

❌ Introducerea unei prevederi care il obliga pe presedintele Romaniei sa raspunda in maximum 10 zile la propunerea premierului de numire a unui nou ministru.

Deciziile Curtii Constitutionale a Romaniei nu prevad un termen pentru numirea unui nou ministru, iar introducerea unui asemenea termen afecteaza chiar principiul colaborarii loiale intre institutiile statului si intervine intr-un domeniu in care legiuitorul constituant a lasat chiar actorilor implicati o marja tocmai in considerarea acestui principiu. Chestiunea in cauza tine de raportul Presedinte - Guvern, unde actorii trebuie sa se consulte, in baza acestui principiu al colaborarii loiale.

Decizia nr. 357/2007 circumstantiaza ca Presedintele are dreptul de a refuza, motivat, numirea propusa, ori de cate ori constata ca nu sunt indeplinite conditiile de legalitate pentru numirea in functia de membru al Guvernului.

❌ Schimbarea majoritatilor necesare pentru adoptarea hotararilor de consiliu local privind administrarea patrimoniului de la doua treimi din numarul consilierilor in functie la jumatate plus unu din numarul acestora.

Schimbarea acestei majoritatii aduce atingere imperativului de protectie a proprietatii publice. Este singurul tip de decizie de la nivelul administratiei publice locale care necesita in acest moment o majoritate de doua treimi din numarul total al consilierilor locali in functie. Aceasta exceptie de la regula majoritatii absolute (jumatate plus unu din numarul consilierilor in functie) reprezinta materializarea la nivelul legislatiei primare a obligatiei constitutionale care revine statului de a ocroti proprietatea publica prin legile sale nationale.

Citeste si:
Dan Barna si-a depus candidatura. Atac la Klaus Iohannis
Dan Barna si-a depus...

❌ Infiintarea pensiilor speciale pentru anumite categorii de alesi locali (indemnizatia pentru limita de varsta pentru primari, viceprimari, presedinti si vice-presedinti de consilii judetene).

Curtea Constitutionala s-a pronuntat in trecut pe marginea unor legi adoptate de catre Parlament care aveau un continut cvasi-identic cu articolul din Codul Administrativ ce prevede indemnizatiile pentru limita de varsta pentru primari, viceprimari, presedinti si vice-presedinti de consilii judetene. In deciziile adoptate, Curtea arata ca o astfel de reglementare contravine principiului egalitatii in fata legii. Totodata, categoriile de alesi locali ce ar beneficia de aceste „pensii speciale” nu pot fi asimilate altor categorii socio-profesionale ce beneficiaza de astfel de pensii (pensii de serviciu) deoarece „nu se poate susţine ca o persoana care deţine calitatea de ales local işi formeaza o cariera profesionala in aceasta funcţie; aşadar, aleşii locali nu reprezinta o categorie socio-profesionala care sa urmareasca dezvoltarea unei cariere ca ales local, ci ei sunt aleşi in cadrul unitaţii administrativ-teritoriale respective pentru a gestiona problemele comunitaţii locale. Alegerea este o opţiune a electoratului, şi nu a persoanei care candideaza, ceea ce inseamna ca alegerea nu ţine de resortul subiectiv al acesteia din urma. Or, o cariera profesionala se formeaza şi se dezvolta distinct de alegerile pe care le face corpul electoral de la un moment dat.” (Decizia nr. 22/2016)

❌ Abrogarea dintre normele in vigoare a prevederii care dispune suspendarea de drept a raportului de serviciu al functionarului public trimis in judecata pentru anumite infractiuni
Parlamentul a adoptat deja cel putin o lege cu acest obiect de reglementare iar Curtea Constitutionala a decis ca o astfel de abrogare contravine Legii fundamentale. Scopul acestei reglementari este de a ocroti interesul public - autoritatea si integritatea functiei publice. „Atunci cand intervine trimiterea in judecata sau arestul preventiv, deci exista o suspiciune rezonabila cu privire la comiterea unor infracţiuni, nu este inlaturata prezumţia de nevinovaţie, dar nu se poate reţine ca autoritatea şi integritatea funcţiei publice nu sunt afectate, motiv pentru care legiuitorul a instituit regula suspendarii raportului de serviciu pentru funcţionarul in cauza”. (Decizia nr. 32/2018)


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Politic »



Citeste si
Dan Barna propune facilitati fiscale pentru cei ce se intorc in tara