GRECO nu va renunta la cererea ca autoritatile de la Bucuresti sa desfiinteze Sectia Speciala condusa de Adina Florea, iar recomandarile nu sunt optionale, ci obligatorii si se poate ajunge chiar la sanctiuni, o spune raspicat Gianluca Esposito, secretarul executiv al GRECO.

Intr-un interviu acordat Ziare.com, acesta spune insa ca e incurajat de raspunsul ministrului roman al Justitiei.

GRECO insista, in raportul privind Justitia din Romania, ca Sectia pentru Investigarea Infractiunilor din Justitie, condusa de Adina Florea, sa fie desfiintata.

Aceasta solicitare apare expres si este argumentata pe larg in raportul care monitorizeaza felul in care au fost urmate de autoritatile romane recomandarile din Raportul Ad hoc (Regula 34).

Ultimul raport GRECO sustine ca problemele legate de coruptie tind sa fie subestimate in tarile membre. Ce inseamna acest lucru? Spre exemplu, de ce este perceptia asupra unui nivel redus al coruptiei atat de inselatoare in democratiile occidentale?

Este important sa comparam indicii de perceptie in tarile membre cu masurile pe care tarile le iau efectiv in scopul prevenirii coruptiei, sau nu le iau, deoarece aceste doua valori nu coincid neaparat. Exista tari cu indici de perceptie foarte ridicati, dar care sunt totusi in proceduri de neconformitate ale GRECO.

De ce se intampla asta? Pentru ca unele tari, din nefericire, au tendinta de a considera ca nu e nevoie de masuri de preventie, e suficienta increderea. Noi credem ca increderea in institutii este un lucru bun, dar masurile de prevenire sunt si mai bune.

Aceste masuri ofera o plasa de siguranta pentru a preveni orice caz particular in care este implicat un oficial, pentru a preveni coruptia inainte ca aceasta sa se raspandeasca. Nu se va putea stopa in totalitate fenomenul coruptiei, dar se pot limita foarte mult oportunitatile pentru aparitia ei, daca sunt luate masurile necesare.

Noi asta dorim sa obtinem, ca aceste masuri preventive sa fie aplicate, indiferent de locul pe care o tara il ocupa in raport cu indicii de perceptie.

Asa cum sunt sigura ca stiti deja, pentru ca nu ma indoiesc ca aveti o imagine clara asupra dezbaterilor din spatiul public din tarile membre, autoritatile romane insista pe ideea ca recomandarile GRECO sunt optionale, nu obligatorii. Argumentul este ca, luand rapoartele din trecut ale GRECO, par a fi si alte tari care nu au implementat recomandarile, chiar si din democratiile vechi. Este acesta un argument valid? Sunt aceste recomandari la discretia statelor?

In primul rand, vreau sa amintesc, chiar daca nu stiu citatul exact, ceea ce a spus insasi doamna ministru al Justitiei din Romania, si sunt cu totul de acord cu ea, nici eu nu puteam sa spun mai bine: atunci cand esti membru al unui club, esti obligat sa respecti regulile acestuia.

Asadar, primul raspuns este ca regulile pe care le avem nu sunt reguli inventate la un moment dat de vreun functionar si atat. In al doilea rand, pentru a fi mai riguros din punct de vedere juridic, regulile si procedurile noastre sunt foarte limpezi si ele spun ca statele membre sunt obligate sa implementeze recomandarile si asta, subliniez, in intervalul de timp care este indicat.

Se poate argumenta ca o regula fara mecanism de coercitie nu va fi respectata. Ce poate face concret GRECO pentru ca o tara sa asculte recomandarile? Sunt sanctiuni?

Noi suntem un organism interguvernamental si trebuie ca oamenii sa inteleaga ce putem face si ce nu putem. Misiunea noastra nu este sa aplicam sanctiuni, ci sa subliniem ce probleme au aparut, sa sugeram solutii, iar tarile ar trebui sa implementeze aceste recomandari nu pentru ca spunem noi, ci pentru ca asta este calea buna pentru ele.

Acestea fiind spuse, noi putem creste presiunea prin emiterea rapoartelor de conformitate, facand asta regulat, ani la rand, si putem ajunge pana la emiterea unei declaratii de neconformitate, lucru care pana acum s-a intamplat doar in cazul Belarusului. Asta inseamna ca tara in ansamblu nu este conforma cu standardele anticoruptie.

Impactul negativ asupra tarii nu este deloc de neglijat: reputatia tarii este afectata, efectele negative se vad imediat in economie, iar societatea resimte toate acestea, in final.

In cazul Romaniei, nu suntem inca acolo, inca suntem departe, iar eu sunt optimist, gandindu-ma la ceea ce ministrul Justitiei a spus, ca va lua in seama recomandarile si ca le va trata cu seriozitate.

Nu ma indoiesc ca asa trebuie sa faca si astept sa ne ofere informatii cu privire la pasii pe care ii va urma pentru a implementa recomandarile.

Recurgerea la sanctiuni mi se pare, in acest caz, nu numai prematura, dar cred ca nu ar produce efectele dorite, pe care noi cu totii le dorim. In cele din urma, ceea ce vrem, pentru beneficiul poporului roman, este ca reformele si schimbarile necesare sa se intample.

Sa luam un caz concret: raportul de evaluare Ad Hoc are un ton imperativ. GRECO insista acolo ca Sectia de Investigatie a Infractiunilor din Justitie sa fie desfiintata. Raspunsul de la Bucuresti a venit insa imediat si pe un ton hotarat: nu va fi desfiintata. Cum iesim din aceasta situatie?

Nu trebuie inteles ca aici ar fi vorba de faptul ca noi spunem una, iar autoritatile locale altceva. Noi avem un dialog, explicam de ce credem ca situatia existenta nu duce la rezultate bune.

In acelasi timp, incercam sa intelegem de la autoritati ce vor ele sa obtina si putem oricand sugera solutii alternative, care sa fie conforme cu standardele. Noi ne mentinem pozitia, iar aceasta este una foarte clara: aceasta sectie trebuie sa fie desfiintata.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Politic »



Citeste si
Ana Birchall, data afara de la Ministerul Justitiei