EXCLUSIV | Armand Goșu, politolog: Bucureștiul nu și-a vindecat rănile de la dispariția lui Plahotniuc

Criza provocată de pandemia Covid-19 a dezvăluit o serie de vulnerabilități la nivel global, însă a creat și câteva oportunități pentru manifestarea jocurilor politice și de putere. Republica Moldova, o țară măcinată de controverse politice, dosare de corupție și de influențe rusești, caută să răzbească în fața raporturilor politice, în vreme de pandemie. Cum alege Republica Moldova să acționeze și cine va avea câștig de cauză aflăm din interviul cu Armand Goșu, expert în fostul spațiu sovietic, profesor la Facultatea de Științe Politice, Universitatea din București.

W.-S.: Avea vreo șansă reală să fie votată moțiunea de cenzură împotriva guvernului Ion Chicu?

A. Goșu: După istoria încâlcită cu deputatul socialist Ștefan Gâțcan, care a trecut la partidul lui Andrian Candu, apoi s-a răzgândit și a fugit în România, de unde a revenit tot la socialiștii lui Igor Dodon, era destul de clar că opoziția nu mai poate aduna 51 de voturi din 101. Cred că aici a greșit și Candu, șeful noii formațiuni Pro Moldova, înființată prin sciziunea Partidului Democrat din Moldova, din deputații rămași loiali oligarhului fugar Vladimir Plahotniuc.

Asta a și fost slăbiciunea moțiunii, în spatele ei se vedeau umbrele lui Plahotniuc și Ilan Șor.

Speculez, acum, dar dacă nu s-ar fi grăbit Candu să-l “transfere” pe Gâțcan, ci l-ar fi atras mai întâi pe independentul Alexandru Oleinic, ajuns în Parlament tot cu ajutorul lui Plahotniuc, poate că șansele opoziției de a găsi mai multe voturi erau mai mari.

Citeste si:
EXCLUSIV| Politologul Armand Goșu: Și în Rusia, ca și în România,...
EXCLUSIV | Politologul Armand...
Citeste si:
8 remedii pentru ameliorarea durerii in gat
8 remedii pentru ameliorarea...

În fond, pentru ședința de luni a parlamentului, opoziția putea conta pe maximum 49 de voturi. Doi deputați din gruparea Șor au fost diagnosticați cu Covid-19, iar Șor însuși nu participă la vot, ascunzându-se în Israel. Iată și explicația de ce – în final – s-au strâns doar 46 de voturi pentru moțiune.

A existat o teamă reală la nivelul unor partide, dar și printre personalități importante ale societății civile, că adoptarea moțiunii de cenzură ar putea deschide calea unui crize fără precedent pe scena politică de la Chișinău.

Există și temerea, că odată izbucnită această criză, ea ar fi condus la anticipate, la începutul anului 2021. Or, nici Candu, nici Șor, nici Filip, nici Năstase (vorbesc aici de liderii unor partide parlamentare) nu vor anticipate. Sondaje de opinie îi îndreptățesc doar pe Dodon și Maia Sandu să dorească anticipate. Deci, liderii opoziției trebuie să fi răsuflat ușurați, la aflarea rezultatului.

W.-S.: În ce sens? Adoptarea moțiunii tocmai că-și propunea rezolvarea crizei politice.

Citeste si:
Moldovenii au accesul interzis în Italia din cauza Coronavirusului
Cetățenii din Republica...

A. Goșu: Imaginați-vă că trecea moțiunea. Peste câteva ore s-ar fi început negocierile pentru formarea unei noi coaliții, a unui nou guvern. Ca inițiator al moțiunii, Andrei Năstase cerea pentru sine poziția de prim ministru și promitea să construiască un guvern în jurul nucleului dur din partidul său, cu Alexandru Slusari și Igor Munteanu. Năstase, care vrea să candideze la prezidențiale, trebuia să negocieze cu Maia Sandu, la rândul ei candidată.

Apoi, trebuia să negocieze cu Andrian Candu, liderul Pro Moldova, unde s-au adunat deputații rămași loiali lui Plahotniuc. L-ar fi votat ei pe Năstase ca să scape țara de socialiști? Ce ar fi cerut ei în schimb? Închiderea unor dosare? Protejarea unor scheme financiare? Plahotniuc, care nu l-a putut accepta pentru un mandat de doar câteva luni pe Năstase în fruntea primăriei Chișinăului, l-ar fi susținut acum pentru fotoliul de premier, printre oamenii săi?

Și restul de voturi de unde veneau? De la gruparea Șor, după ce de la Bruxelles au primit semnale clare să nu facă guvern care să depindă de voturile lui Șor?!

Dacă ar fi trecut moțiunea, urmau câteva luni de haos și criză politică fără precedent, ce l-ar fi favorizat pe Dodon, pentru că la guvernare ar fi rămas interimar tot acest guvern, care însă putea să arunce responsabilitatea pentru criză pe umerii opoziției.

Citeste si:
Grupul Damen va disponibiliza 870 de angajaţi în România
Grupul Damen va disponibiliza...

W.-S.: Deci, Andrei Năstase care încerca să-și relanseze cariera politică cu ocazia moțiunii de cenzură, n-a câștigat nimic?

A. Goșu: A câștigat notorietate. S-a aflat în mijlocul scenei politice în ultimele luni, a fost extrem de activ și probabil va crește în sondaje. Și se va putea poziționa mai bine la startul cursei pentru prezidențialele din toamnă.

De asemenea, Munteanu și Slusari, colaboratorii săi apropiați, s-au dovedit a fi cei mai activi deputați din parlament, și-au crescut profilul public și vor contribui la depășirea barierei electorale, astfel încât Platforma Demnitate și Adevăr să intre în parlament la viitoarele alegeri, când probabil va candida singură, blocul politic ACUM fiind o construcție moartă.

W.-S.: Rezultatul votului la moțiune indică faptul că președintele Igor Dodon și socialiștii au câștigat. Cresc șansele lui Dodon la prezidențiale în urma acestui eșec al opoziției? Se consolidează poziția Partidului Socialiștilor din Republica Moldova?

A. Goșu: Moțiunea a fost un exercițiu util opoziției, care a spart barajul mediatic de la Chișinău. Chiar dacă mesajele sale vor fi bruiate, o parte din ele vor ajunge la publicul țintă. Deci, de pe urma moțiunii, principalul câștigător este – sau ar trebui să fie – opoziția.

În același timp, Dodon are consilieri buni pe comunicare, pe care-i și ascultă. A ieșit imediat după votul la moțiune cu un mesaj menit să mențină opoziția divizată, încercând să izoleze grupările lui Candu și Șor. El știe că poate câștiga alegerile doar dacă adâncește prăpastia dintre cei doi lideri ai blocului ACUM, Maia Sandu și Andrei Năstase, și între foștii lideri democrați, Pavel Filip și Andrian Candu. De asemenea, Dodon menține prăpastia, între Sandu și Năstase, pe de o parte, Filip și Candu, foști colaboratori apropiați ai oligarhului Plahotniuc, în trecut, pe de altă parte.

W.-S.: Deci, șansele Maiei Sandu de a aduna în jurul ei forțele anti-socialiste rămân reduse?

A. Goșu: Nici votarea moțiunii nu i-ar fi dat doamnei Sandu certitudinea că frontul anti-socialist se grupează în spatele candidaturii ei la prezidențiale. Sunt câțiva lideri unioniști ce se bat pe un electorat de circa 15%, și care nu vor renunța la candidatura lor. Cu unii s-ar putea înțelege Maia Sandu, cu alții nu. Chiar pe culoarul doamnei Sandu vrea să candideze Andrei Năstase, liderul Platformei Demnitate și Adevăr, care se află într-o competiție personală cu Maia Sandu.

În zona de centru-stânga europeană ar putea să mai apară încă doi candidați, Filip, din partea democraților și Candu dinspre Pro Moldova. Aceștia doi din urmă, vor să-și consolideze electoratele partidelor lor, care, deocamdată, au șanse mici să treacă bariera și să intre în parlament.

Dacă acceptăm sondajele, Maia Sandu va ieși în turul doi, cu Dodon. Dar, experiența de la primăria Chișinăului din toamna anului trecut, a demonstrat că mesajul geopolitic nu mai mobilizează suficient electoratul, astfel încât o parte a celor care votează candidați unioniști sau centru-stânga anti-socialistă, să nu mai iasă în turul doi din case, ca s-o voteze pe Maia Sandu. Asta în condițiile în care rezultatul s-ar putea decide la o diferență mică, iar fiecare vot contează enorm.

Deci, șansa Maiei Sandu ar fi ca Năstase să o sprijine, ca în 2016. Pentru asta ar trebui să-i ofere ceva de nerefuzat. Nu e greu de negociat cu Năstase, trebuie doar să încerci. De asemenea, doamna Sandu ar trebui să negocieze și cu tabăra unioniștilor, care are mai mulți lideri, ce se dușmănesc între ei. Ar fi o negociere infinit mai dificilă decât cea cu Năstase. După care, va avea de negociat cu Candu și Filip…. un fel de pact de neagresiune electorală. Nimic nu e simplu.

Alegerile prezidențiale din toamnă sunt o șansă mare pe care o are Moldova care nu trebuie irosită. În același timp, acest scrutin este și examenul de maturitate pentru noua generație de politicieni grupați în jurul Maiei Sandu și lui Andrei Năstase.

W.-S.: Dacă Maia Sandu le câștigă, ar putea declanșa anticipate parlamentare, ceea ce pare să fie o miză uriașă pentru reformarea clasei politice. Sunt șanse ca primăvara anului 2021 să ne aducă un parlament nou la Chișinău?

A. Goșu: Sunt șanse mai degrabă mici. Funcția de președinte îți oferă puteri destul de limitate la Chișinău. Igor Dodon este puternic pentru că este liderul informal al unui partid puternic, al socialiștilor. Ceea ce nu e cazul Maiei Sandu, care poate miza doar pe 15 deputați. Chiar dacă deputații ce provin din cele mai bine poziționate partide din sondaje, socialiștii lui Dodon și cel condus de Maia Sandu s-ar coordona, tot nu au majoritatea în parlament ca să împingă evoluția spre alegeri anticipate.

Depinde și de rezultatul din noiembrie. Dacă Năstase, Filip și Candu candidează și obțin scoruri bune, unul dintre ei măcar s-ar putea alătura alianței ad-hoc pentru anticipate. Oricum, doar niște anticipate ar mai putea scoate viața politică din Moldova din blocajul în care se află acum.

W.-S.: Cum vor fi influențate relațiile România- Republica Moldova de această moțiune? Cu atât mai mult cu cât și în România, PSD amenință actualul guvern cu o moțiune de cenzură.

A. Goșu: Prea puțin se decontează pe relația bilaterală această moțiune. Nici până acum, Bucureștiul nu și-a vindecat rănile din vara trecută, de la dispariția lui Plahotniuc, pe care l-a susținut până în ultimul moment.

Asistăm de luni bune la o recalibrare a politicii externe a României în relația politică cu Republica Moldova. În acest timp, proiectele energetice și de infrastructură merg mai departe, în ciuda guvernelor. Din cauza Covid-ului, nu se pune problema unor vizite oficiale, așa că nu există nici măcar această presiune.

Sigur, în ultimele luni au fost câteva momente tensionate, rezultat al unor mesaje agresive date de membri ai guvernului de la Chișinău. Dar s-a trecut peste ele. România e suficient de matură și a acumulat destulă experiență ca să facă față unor astfel de provocări.

W.-S.: În ce măsură acțiunea lui Vladimir Putin de modificare a Constituției care să-i permită să rămână președinte până la 84 de ani, adică până în 2036, s-au reflectat în situația politică din Republica Moldova?

A. Goșu: Influența Rusiei rămâne puternică în Republica Moldova. Cel mai adesea, Moscova acționează peste Prut cu instrumentele soft-power. Important de reținut că o bună parte din electoratul moldovean, educat în perioada sovietică, este rusofon. Principala sursă de informații pentru acest segment o reprezintă presa în limba rusă, adesea media audio-vizuală moscovită, retransmisă la Chișinău, de posturile locale. Acești oameni percep lumea prin grila de valori promovată de presa rusă, care la rândul ei este foarte diversă.

România e și ea prezentă acolo cu TVR Moldova, o sucursală a postului de radio național, și alte instituții de presă, mai ales site-uri finanțate de MAE și Românii de Pretutindeni, a căror audiență crește de la an la an. Oferta se adresează segmentului românofon din Moldova. E un segment pro-unionist și pro-european, dar cu ceva nuanțe.

Adică, Uniunea Europeană nu e un obiectiv în sine, e doar un instrument, obiectivul fiind unirea cu România. Nu integral, să spunem parțial…. este un public ostil Rusiei. Și din punct de vedere politic foarte fărâmițat.

Segmentului de electorat neutru sau favorabil Rusiei, în mare parte rusofon, i se adresează socialiștii, comuniștii, Renato Usatâi, controversatul primar de Bălți. E undeva la 40-45% din electoratul Republicii Moldova. Te adresezi acestui electorat cu teme, dar și cu o stilistică pe care el o recunoaște, inspirată din discurcursurile pe care le știe de la televiziunile rusești.

Lucrezi cu consilieri aduși din Rusia, cu presă din Rusia. Toate aceste detalii nevăzute dau o anumită dinamică vieții politice din Moldova și mențin atenția publicului îndreptată spre Rusia și spre Putin, politicianul cu cea mai ridicată cotă de încredere în Moldova vreme de aproape două decenii. Asta face ca influența Moscovei la Chișinău să rămână, în continuare, mare, iar Rusia să fie un model pentru Moldova.

Moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Chicu, înaintată pe 16 iulie, a fost respinsă de Parlamentul moldovean pe 20 iulie. Inițiativa deputaților Platformei Demnitate și Adevăr a fost susținută de fracțiunile PAS, Pro Moldova și Partidul Politic Șor, dar nu a adunat numărul necesar de voturi. Doar 46 de deputați au votat pentru susținerea moțiunii de cenzură.

Autorii moțiunii au invocat în textul acesteia încălcarea de către Guvern ”a drepturilor și libertăților fundamentale ale omului, principiilor statului de drept, valorilor consfințite în Constituția Republicii Moldova și instrumentelor internaționale”.

În opinia lor, ”în condițiile stării de urgență, Executivul și-a depășit vădit competențele constituționale subminând Parlamentul, urmărind de fapt ca prin starea de urgență declarată să fie înlăturat controlul parlamentar asupra activității Guvernului”. Totodată, textul moțiunii se referă la ”gestionarea proastă a crizei social-economice, atitudinea Guvernului față de mass-media, abordările vis-a-vis de politica externă și tentativele de ingerință în sistemul judecătoresc din partea puterii”.

Sursa foto: Shutterstock

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Politic »



Setari Cookie-uri