Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunţat că la 31 ianuarie, în Registrul Electoral sunt înscriși 18.891.066 de cetăţeni cu drept de vot, dintre care 18.068.920 au domiciliul sau reşedinţa în ţară. O cifră un pic surprinzătoare, dat fiind că tocmai am aflat oficial de la INS că am fi doar puțin peste 19 milioane. Or nu toți votăm: unii nu au 18 ani, alții nu au dreptul să voteze, ca urmare a unei condamnări penale, așa cum e cazul fostului premier Adrian Năstase. Care e explicația?

Conform comunicatului AEP citat de Agerpres, ar fi circa 18 milioane de români cu drept de vot care locuiesc în țară și peste 800.000, de în afara țării. Acestea sunt cifrele oficiale, din Registrul Electoral, adică sistemul informatic național de înregistrare și actualizare a datelor de identificare ale cetățenilor români cu drept de vot și a informațiilor privind arondarea acestora pe secții de votare.

Registrul este administrat de AEP și – teoretic - conține toţi cetăţenii români care au împlinit 18 ani și au drept de vot. Primarii sunt cei care trebuie să introducă și să actualizeze datele în Registru și pe baza lor tipăresc și listele cu alegători.

Doar că cifrele de la recensământul de anul trecut arată că toată populația rezidentă este de 19,053 milioane de persoane. Dintre acestea, potrivit datelor INS, în jur de 3,6 milioane sunt minori, deci rămânem cu mai puțin de 15,5 milioane de români care ar putea avea drept de vot în țară – mult mai puțin decât cei 18 milioane din Registrul Electoral.

Altfel spus, cifrele de prezență la vot anunțate la alegeri – și care se bazează pe datele AEP, din Registrul Electoral, sunt greșite, cel mai probabil din cauza raportărilor venite de la primării.

Aceste liste sunt esențiale în cazul unui referendum. Și asta deoarece legea prevede că ”Referendumul este valabil dacă la acesta participă cel puțin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente” (adică listele alcătuite pe baza Registrului Electoral). Iar rezultatul referendumului este validat dacă opțiunile valabil exprimate reprezintă cel puțin 25% din cei înscriși pe listele electorale permanente.

De asemenea, dacă în țară sunt doar 15,5 și nu peste 18 milioane de români cu drept de vot, cifrele de prezență la urne se schimbă complet. Un exemplu: la ultimele alegeri parlamentare, în decembrie 2020, au votat aproape 5,8 milioane de români – o prezență de nici 32%, conform AEP. Însă, dacă în țară erau doar 15,5 milioane de români cu drept de vot, prezența ar crește la 37%.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Politic »


Comunicate de presă

Vrei ca informatia ta sa ajunga la publicul tau tinta? Publica un comunicat de presa →


Setari Cookie-uri