Ghidul alegerilor prezidențiale 2024: despre candidați, partide, sistem electoral și istoria președinților români

Când au loc alegerile prezidențiale din 2024?

Următoarele alegeri prezidențiale din România se vor desfășura la data de 24 noiembrie (turul I), care va pica într-o duminică, respectiv 8 decembrie 2024 (turul II, dacă e cazul, tot o duminică), funcție de canidații care vor ieși mai departe din turul I, acestea fiind primele alegeri care vor avea loc în același an cu cele parlamentare și locale după 2004, acestea din urmă desfășurându-se anul acesta la data de 9 iunie.

Cum se votează pentru alegerile prezidențiale din 2024?

Alegătorii pot vota în țară unde sunt arondați potrivit adresei de domiciliu sau de reședință:

• în localitatea de domiciliu sau reședință, la secția unde sunt arondați, pe liste permanente
• în orice altă secție de votare, în afara localității unde au reședința sau domiciliul, pe liste suplimentare

Alegătorii din diaspora vor putea vota în străinătate inclusiv vinerea și sâmbăta de dinaintea datei de 24 noiembrie, în felul următor:

• fără înregistrare: la oricare din secțiile de votare deschise pe lângă ambasade, consulate sau institute culturale, pe liste suplimentare. Spre deosebire de alegerile parlamentare, la prezidențiale poți vota în străinătate dacă nu ai domiciliul sau reședința stabilite acolo. Poți vota dacă locuiești acolo, ești turist sau ești în trecere în ziua respectivă.
• cu înregistrare (opțional): Votul nu este condiționat de înscrierea în Registrul electoral, dar alegătorii se pot înscrie și în Registrul electoral ca alegător în străinătate, între 1 aprilie și până cel târziu cu 15 zile de la începerea perioadei electorale. Avatanjul este că se pot organiza secțiile de votare la solicitarea a cel puțin 100 de alegători care se înscriu în Registrul Electoral, în alte localități decât cele menționate anterior. Autoritatea Electorală Permanentă a lansat platforma web votstrainatate.ro, unde alegătorii se pot înscrie pentru votul în secție. Cei care se înregistrează sunt înscriși în listele permanente pentru străinătate. Dacă alegătorii nu pot vota la secția unde sunt arondați, votează pe liste suplimentare în alte secții din străinătate.
• prin corespondență, alegătorii cu domiciliul sau reședința în străinătate se pot înscrie pe pagina votstrainatate.ro, între 1 aprilie a anului în care au loc alegerile şi până la 45 de zile înainte de data votării. Alegătorii sunt înscrişi în listele electorale permanente din străinătate pentru votul prin corespondenţă.

Candidații confirmați și afilierea lor politică

În momentul de față există doisprezece candidați confirmați pentru alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, mai precis Marcel Ciolacu, șeful PSD și premierul României, Nicolae Ciucă, șeful PNL și președintele Senatului României, Elena Lasconi, noul președinte al USR, Ludovic Orban, cu susținere din partea Forța Dreptei și PMP, Aurelian Pavelescu, președintele PNȚCD, Cristian Diaconescu, candidat independent, Ana Birchall, de asemenea canidat independent, Kelemen Hunor, Liderul UDMR, Diana Șoșoacă, din partea S.O.S., Cristian Terheș, din partea nou-formatului Partid Național Conservator Român, George Simion, șeful AUR și Mircea Geoană, ultimul intrat în cursă.

Candidat	Partid	Experiență
Marcel Ciolacu	PSD	fost președinte al Camerei Deputaților, fost viceprim-ministru al României, fost consilier local în Buzău, inclusiv din partea FSN, partidul lui Ion Iliescu, între anii 1990 și 1992
Nicolae Ciucă	PNL	general în rezervă, fost premier al României, fost ministru al Apărării în guvernările Orban și Cîțu, fost șef al Statului Major
Elena Lasconi	USR	Primar Câmpulung Muscel
George Simion	AUR	deputat din decembrie 2020
Ana Birchall	independent	fost ministru al Justiției în guvernul Dăncilă
Cristian Diaconescu	independent	fost candidat PSD la Primăria București în 2008 și fost șef de cabinet al lui Traian Băsescu
Alexandra-Beatrice Bertalan-Păcuraru	Partidul Alternativa pentru Demnitate Naţională	prezentatoare TV
Sebastian-Constantin Popescu	Partidul Noua Românie	medic veterinar
Călin Georgescu	independent	expert în dezvoltare durabilă, cu experiență de 17 ani în Organizația Națiunilor Unite
Silviu Predoiu	Partidul Liga Acţiunii Naţionale	general cu patru stele, ofițer SIE
Cristian Terheș	Partidul Național Conservator Român	a studiat teologia la Universitatea "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, a studiat jurnalismul la Fullerton College, europarlamentar român din partea AUR
Kelemen Hunor	UMDR	fost ministru al Culturii în guvernul Ponta
Mircea Geoană	independent	fost adjunct al Secretarului General al NATO, Jens Stoltenberg, fost președinte PSD
Ludovic Orban	Forța Dreptei-PMP	fost premier al României, fost președinte al Camerei Deputaților, fost președinte PNL

Marcel Ciolacu

Președintele PSD s-a înscris în cursa pentru fotoliul de președinte al României din partea PSD, având o largă susținere din partea partidului în acest sens.

Programul politic al lui Marcel Ciolacu

Marcel Ciolacu nu a lansat încă un program politic propriu-zis, tot așa cum nu a făcut-o nici PSD, dar este de așteptat ca lucrurile propune să se înscrie în linia obișnuită a partidului, de protejare a categoriilor defavorizate cu măsuri precum plafonarea prețurilor la alimente, sau de intervenție a statului în mersul economiei. a zis ce face concret, daca nu mentioneaza asta

Controversele lui Marcel Ciolacu

Controversele principale ale lui Marcel Ciolacu sunt legate de faptul că și-ar fi dat bacalaureatul la vârsta de 38 de ani, lucru pe care însă acesta l-a negat, refuzând însă în același timp să prezinte public documentul care atestă că și-a dat Bacalaureatul, lucru care nu a făcut altceva decât să alimenteze speculațiile legate de acest document.

O altă controversă importantă, pe care Marcel Ciolacu a încercat de altfel recent să o dejoace, a fost cea legată de o fotografie în care apare alături de Omar Hayssam.

Citește ultimele articole despre Marcel Ciolacu:

• Ciolacu anunță ce se întâmplă cu tichetele sociale și medicamentele compensate
• Ciolacu dă asigurări că taxele nu vor crește
• Ciolacu propune scutiri de impozite pe zece ani pentru românii întorși din străinătate

Nicolae Ciucă

Președintele PNL s-a înscris în cursa pentru fotoliul de președinte al țării tot cu o largă susținere din partea partidului său, asemenea lui Marcel Ciolacu, practic toți membrii PNL încolonându-se în spatele său.

Programul politic al lui Nicolae Ciucă

Nicolae Ciucă nu a făcut public deocamdată programul său politic, dar, ca și în cazul PSD, este de presupus că PNL, sub mandatul său, în cazul în care va ajunge președinte se va ralia în jurul valorilor de dreapta consacrate ale partidului, precum o mai mică intevenție în activitatea economică, un sprijin mai mare pentru capitalul privat etc.

Controversele lui Nicolae Ciucă

Controversele lui Nicolae Ciucă sunt chiar de dată recentă, mai precis de la momentul când s-a aflat că nu mai puțin de 2 milioane de euro, bani publici, au fost cheltuiți pentru campania de promovare a cărții sale, Un ostaș în slujba țării.

Citește ultimele articole despre Nicolae Ciucă:

• Ciucă elimină posibilitatea ca Iohannis să ajungă comisar european
• Ciucă, despre situaţia din Orientul Mijlociu: potenţialul de escaladare este foarte mare
• Ciucă: Serviciul militar obligatoriu nu va fi introdus, probabilitatea unui război cu Rusia e redusă

Elena Lasconi

Primarul municipiului Câmpulung Muscel și-a anunțat candidatura la prezidențiale după o perioadă tulbure a USR-ului, mai precis scorul foarte slab al partidului la alegerile locale, moment în care președintele de atunci al partidului, Cătălin Drulă, a făcut un pas în spate.

Programul politic al Elenei Lasconi

Lucrurile pe care vrea să le facă Elena Lasconi pentru români în cazul în care va fi aleasă președinte, ceea ce ar fi o premieră în istoria României, având în vedere că ar fi prima femeie care ar obține o astfel de funcție, sunt neclare la acest moment. În general, ea mizează pe experiența sa de primar al Municipiului Câmpulung Muscel, mai precis în administrația acestui oraș, dar acest lucru nu ține, desigur, loc de program politic.

Controversele Elenei Lasconi

Elena Lasconi a fost în centrul unui scandal major în momentul când s-a aflat că a ținut partea familiei tradiționale la referendumul pentru familie al lui Dragnea, lucru care a dus la un schimb de replici dure cu propria sa fiică. Acest scandal i-a adus însă, pe de altă parte, alți susținători, pe care anterior nu îi avea, oameni care cred în valorile familiei tradiționale.

Citește ultimele articole despre Elena Lasconi:

• Lasconi, reacție după anunțul lui Ciolacu privind candidatura la prezidențiale
• Lasconi a cerut la Guvern alegeri la termen și s-a declarat îngrijorată de noul val de scumpiri
• Elena Lasconi a câștigat alegerile pentru șefia partidului cu aproape 70% din voturi

Mircea Geoană

Marele învins în cursa contra lui Traian Băsescu din 2009, Mircea Geoană vine acum să-și ia revanșa, dar nu față de Traian Băsescu, pentru că nu mai are cum, ci împotriva unui moment, nefast pentru el, care a rămas în memoria colectivă. Poreclit "prostănacul" de Ion Iliescu ca urmare a multiplelor gafe pe care le-a făcut la vremea respectivă, Mircea Geoană și-a spălat însă imaginea și intră acum în cursă "reîncărcat", mai ales ca urmare a funcției deținute în cadrul NATO.

Mai multe știri despre Mircea Geoană:

• Geoană intră în cursa pentru prezidențiale. Care este prima lui promisiune
• Ciolacu: Varianta Mircea Geoană nu a fost discutată în interiorul partidului
• Ciolacu: Sunt convins că Mircea Geoană va candida la prezidențiale

George Simion

Ca și în cazul lui Marcel Ciolacu ori Nicolae Ciucă, George Simion a ezitat mult timp să spună dacă va candida sau nu la prezidențiale, în cele din urmă făcând însă un anunț în acest sens.

Programul politic al lui George Simion

Spre deosebire de ceilalți candidați, George Simion a anunțat multe dintre proiectele pe care le dorește pentru români, în cazul în care iese președinte, cel mai cunoscut fiind al caselor ieftine, de numai 35.000 de euro, pentru populație, dar și alte măsuri populiste, cum ar fi refinanțarea creditului cu dobândă 0.

Controversele lui George Simion

George Simion este candidatul de numele căruia sunt legate cele mai multe controverse, printre care activitatea sa din galeriile de fotbal, precum și faptul că ar avea legături cu serviciile de informații din Rusia.

Citește ultimele articole despre George Simion:

• Case ieftine promise de Simion: „Escrocheria AUR”. Procurorul general a fost sesizat
• Românii, la coadă ca pe vremea lui Ceaușescu pentru casele ieftine promise de Simion
• Tăierea dobânzilor, momeala de „AUR” pe care Simion o întinde unui întreg popor

Ludovic Orban

Ultimul intrat în cursa pentru alegerile prezidențiale din România anululi 2024, Ludovic Orban a înjghebat rapid o alianță formată din Forța Dreptei și PMP care să-i susțină candiatura. Astfel, Orban încearcă să șteargă cu buretele un mandat neconvingător de premier (2019-2020), acesta fiind în trecut însă și președinte al Camerei Deputaților (2020-2021), președinte al PNL (2017-2021) cât și ministru al Transporturilor (2008).

Mai multe știri despre Ludovic Orban:

• Ludovic Orban intră în cursa pentru fotoliul de Președinte al României
• Ludovic Orban spune că nu are cu cine să coaguleze formaţiunile de dreapta; acuză "sectarismul partinic" şi "foamea de funcţii"
• Ludovic Orban: Biroul Electoral Central este subordonat PSD și PNL

Ana Birchall

Fostul ministru al Justiției Ana Birchall a anunțat de asemenea că va candida la alegerile prezidențiale din acest an, ca independentă, spunând că vrea să înlăture „nedreptățile” cu care se confruntă românii.

Programul politic al Anei Birchall

Programul politic al Anei Birchall este necunoscut, în sensul în care nu este cunoscut public, singurul lucru care se poate spune despre un presupus program politic al acesteia putând fi dedus din luările sale de poziție de-a lungul vremii, cu alte cuvinte că este un candidat pro-justiție, în favoarea poziționării euroatlantice a României etc., dar în ce privește eventuale soluții economice privind un trai mai bun pentru români, Ana Birchall nu a oferit detalii.

Controversele Anei Birchall

Cariera Anei Birchall nu este lipsită de controverse, ea activând întotdeauna la niveluri înalte sau foarte înalte, drept dovadă stând și numirea ei la Nuclearelectrica ca Reprezentant Special pentru Proiecte Strategice si Relatii Internationale în 2022, poziție din care a demisionat în martie 2024. În același timp însă, Ana Birchall este și o persoană deosebit de bogată, conform declarației sale de avere, fiind printre puținii români care deține, efectiv, lingouri de aur.

Citește ultimele articole despre Ana Birchall:

• Ana Birchall: Trebuie sa recuperam banii de la infractori!
• Ana Birchall, data afara de la Ministerul Justitiei. Cine este noul ministru
• Cozmin Gusa, Ana Birchall si primarul Bacaului, exclusi din PSD

Cristian Diaconescu

Fost candidat PSD la Primăria București în 2008 și fost șef de cabinet al lui Traian Băsescu, Cristian Diaconescu candidează independent la președinția României după un episod prelungit și dăunător din punct de vedere al imaginii sale în care și-a disputat șefia PMP cu Eugen Tomac, acesta din urmă ieșind câștigător de cauză pe această speță.

Cristian Terheș

Fostul membru AUR își lansează candidatura din partea Partidului Național Conservator Român, practic încă un partid suveranist pe lângă AUR și S.O.S.

Kelemen Hunor

Liderul UDMR a candidat începând cu anul 2009 la toate alegerile prezidențiale, ca un "gest de onoare". Așa cum toată lumea poate bănui însă, gestul să ascunde, în esență, problema Ținutului Secuiesc, pentru care maghiarii in România doresc autonomie și care, prin prezumtiva alegere a lui Kelemen Hunor în funcția de președinte al României, ar putea fi repus pe tapet mult mai serios.

Călin Georgescu

Între toți candidații, Călin Georgescu face o figură aparte, întrucât este considerat un continuator de drept, prin discursul său, al unor personaje precum Corneliu Zelea Codreanu și Ion Antonescu. Ca urmare a acestor opinii ale sale, el a și fost vizat de altfel, în 2022, de un dosar penal pentru promovarea cultului persoanelor vinovate de genocid și crime de război.

Cu toate acestea, imaginea sa de admirator al celor mai sus amintiți contrastează puternic cu cea de birocrat, din moment ce Călin Georgescu a fost expert în dezvoltare durabilă, lucrând timp de 17 ani la Organizația Națiunilor Unite în domeniul conservării mediului. De asemenea, acesta a fost director executiv al Institutului Global pentru Indicele de Sustenabilitate al Națiunilor Unite în perioada 2015-2016, iar anterior a deținut poziția de președinte al Centrului European de Cercetare al Clubului de la Roma.

Diana Șoșoacă

Anunțată inițial drept o posibilă mare surpriză la alegerile prezidențiale, având în vedere tracțiunea de care e capabilă, mai ales în mediul online, totuși Diana Șoșoacă a părăsit cursa ca urmare a unei decizii controversate a CCR. Acest eveniment a dus la numeroase speculații conform cărora ea ar fi fost de fapt "retrasă" ca urmare a unei înțelegeri subterane a lui Marcel Ciolacu și George Simion, în așa fel încât acesta din urmă să intre în turul doi al alegerilor prezidențiale și să facă non-combat pentru ca Ciolacu să iasă președinte.

Sistemul electoral românesc și importanța președintelui în stat

România este o republică semi-prezidențială, diferența față de una prezidențială fiind faptul că guvernul este desemnat de Președinte, dar votat de Parlament și deci responsabil în fața acestuia, putând fi demis prin moțiune de cenzură.

Scurtă istorie a președintilor României de după 1990

După 1990, România a avut 4 șefi de stat, dintre care unul singur, Emil Constantinescu, a avut un singur mandat, iar Ion Iliescu a făcut celebra excepție de la regula celor două mandate, reușind să aibă două mandate și jumătate. Cât privește controversele foștilor președinți ai României, este cunoscut faptul că au existat mai multe tentative de demitere a lui Traian Băsescu, prima în anul 2007, a doua în 2012, iar cea de a treia, care s-a dovedit până la urmă doar o amenințare, a fost vehiculată doi ani mai târziu, în 2014.

Președinte	Perioada
Ion Iliescu	1990-1992, 1992-1996, 2000-2004
Emil Constantinescu	1996-2000
Traian Băsescu	2004-2014
Klaus Iohannis	2014-2024