Cultura politică în România este, conform sondajelor de opinie, slabă, motiv pentru care mulți români consideră încă faptul că alegerile prezidențiale sunt cele mai importante din arhitectura statului român, asta și datorită rolului reprezentativ pe care îl are președintele, în special cu privire la politica externă.
Acest lucru nu este însă adevărat și are de a face cu faptul că România nu este o republică prezidențială, ci semiprezidențială, unde, deși președintele numește prim-ministrul, ultimul cuvânt în acest sens îl are Parlamentul, care poate accepta sau respinge propunerea președintelui.
Din acest motiv, dar nu numai, arhitectura parlamentară în România este chiar mai importantă decât președintele în sine, majoritatea parlamentară putându-i bloca sau, după caz, înlesni, acestuia numeroase inițiative.
Aceste aspecte devin cu atât mai importante în contextul actual, în care lupta pentru putere încă se dispută în România, dar ea depinde direct - din moment ce România este o democrație - de votul la alegerile parlamentare de la 1 decembrie al unor cetățeni mai mult sau mai puțin informați.
Cum este organizată puterea în stat?
Conform Constituției, statul român se organizează potrivit principiului separaţiei şi echilibrului puterilor - legislativă, executivă şi judecătorească - în cadrul democraţiei constituţionale.
Republica semiprezidențială (sau republică cu executiv dual) este o formă de guvernare în care președintele coexistă cu un prim-ministru și un cabinet, acestea din urmă fiind responsabile în fața legislativului statului.
Aceasta diferă de o republică parlamentară prin faptul că are un președinte executiv independent de legislativ și de un sistem prezidențial prin faptul că, deși cabinetul este numit de președinte, acesta răspunde în fața legislativului, care îl poate demite printr-o moțiune de cenzură.
Rolul parlamentului: ce atribuții are?
Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării, iar principala atribuție a acestuia, practic cea în virtutea căreia există, este că parlamentarii propun, dezbat și aprobă legi.
Parlamentul României este bicameral, format din Senat și Camera Deputaților, în care cea din urmă este camera inferioară a Parlamentului român. În comparație cu alte țări cu parlamente bicamerale, diferența dintre atributele celor două camere este mică, o lege trebuind să fie votată de ambele camere pentru a fi promulgată de către președintele României.
În articolul 75, Constituția României definește situațiile în care Camera Deputaților este prima cameră sesizată, și astfel cea care are decizia finală în caz de divergențe. Senatul este prima cameră sesizată în toate celelalte situații.
În legislatura curentă (2020-2024) sunt 466 de parlamentari, dintre care 136 de senatori și 330 de deputați. Norma de reprezentare prevede un deputat la 73.000 de locuitori și un senator la 168.000 de locuitori.
De asemenea, conform articolului 69 din Constituția României, parlamentarii sunt în serviciul poporului pe întreaga exercitare a mandatului și orice mandat imperativ este nul, ceea ce înseamnă că niciun parlamentar nu poate fi constrâns de vreun partid sau alți factori externi să voteze altfel decât în interesul cetățenilor pe care îi reprezintă.
Rolul președintelui: ce atribuții are?
Președintele României îndeplinește o funcție reprezentativă. Acesta este imaginea statului român atât în țară, cât și în afara granițelor. La nivelul politicii interne, rolul președintelui este unul mai degrabă formal, acesta neputând acționa fără sprijinul Parlamentului și/sau Guvernului.
Conform Constituției României, Președintele României are următoarele atribuții:
- reprezintă statul român
- este garantul independenței naționale și al integrității teritoriale ale țării
- veghează la respectarea Constituției și la buna funcționare a autorităților publice
- exercită funcția de mediere între puterile statului, precum și între stat și societatea civilă
- desemnează un candidat pentru funcția de prim-ministru
- numește Guvernul pe baza votului de încredere dat de Parlament
- revocă și numește, la cererea prim-ministrului, unii membrii ai guvernului
- este comandantul forțelor armate și îndeplinește funcția de președinte al Consiliului Suprem de Apărare a Ţării
- poate declara mobilizarea parţială sau totală a forţelor armate
- porpune și numește în funcții publice: trei judecători ai Curții Constituționale, o parte dintre șefii serviciilor secrete, STS (Serviciul de Telecomunicații Speciale) și SPP (Serviciul de Pază și Protecție)
- încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului
- acreditează și recheamă reprezentanții diplomatici ai României
De asemenea, o altă putere importantă a președintelui este promulgarea legilor conform articolului 77 din Constituție. Astfel, după ce Parlamentul adoptă o lege, președintele trebuie să o promulge în termen de 20 de zile. Președintele poate să ceară reexaminarea legii o singură dată sau să o conteste la Curtea Constituțională.
Totodată, Preşedintele României poate lua parte la şedinţele Guvernului în care se dezbat probleme de interes naţional privind politica externă, apărarea ţării, asigurarea ordinii publice şi, la cererea primului-ministru, în alte situaţii.
Nu în ultimul rând, președintele poate convoca referendumuri potrivit articolului 90 din Constituție și poate cere poporului să se pronunțe prin referendum asupra unor probleme de interes național.
Care sunt puterile pe care doar Parlamentul le are
Așa cum reiese din cele scrise mai sus, Președintele României nu poate iniția în nicio circumstanță inițative legislative, cele care, practic, normează viețile românilor.
Totodată, președintele nu se ocupă de bugetul țării, nu poate să crească sau să scadă taxele, tot așa cum nu poate să promită construcția de spitale, școli, străzi, autostrăzi sau biserici, toate acestea revenind Parlamentului sau Guvernului, după caz.
Când poate suspenda Parlamentul României președintele?
Parlamentul din România are o pârghie importantă în ce privește autoritatea președintelui, care poate fi suspendat conform articolului 95 din Constituție.
Astfel, acesta spune că, în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale.
Când poate dizolva Președintele României parlamentul?
Conform articolului 89 din Constituția României, după consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură.
La fel e important, însă, Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.
Istoria parlamentarismului românesc
Istoria parlamentară în România începe cu anul 1831 când, în Țara Românescă, a fost adoptat un act cu caracter constituțional denumit Regulamentul organic, aplicat, un an mai târziu, și în Moldova. Prin urmare, regulamentele organice au pus, practic, bazele parlamentarismului în Principatele Române.
Astfel, începuturile sistemului parlamentar se leagă chiar de istoria formării statului român modern, în conditiile în care prin Conventia de la Paris din 1858, realizată în baza Tratatului de la Paris din 1856, ce punea capăt Războiului Crimeii, se stabilea crearea pentru Valahia și Moldova a câte unei Adunari elective.
