Premierul Marcel Ciolacu s-a declarat nemulțumit de Toni Greblă, președintele de la Autoritatea Electorală Permanentă (AEP), despre care spune că nu ar mai avea de ce să ocupe funcția actuală.
Șeful Executivului spune despre Toni Greblă că nu ar mai trebui să rămână la conducerea AEP ca urmare a modului dezastruos prin care a gestionat alegerile prezidențiale precedente în care a existat o renumărare a voturilor și apoi o anulare a întregului scrutin.
„Precedentul creat m-a deranjat foarte mult și renumărarea. Nici nu știu cum s-a terminat renumărarea, poate n-ar strica să ne spună AEP, că între timp au venit toate documentele. Eu n-am cerut, dar mi-aș dori să știu, dar după alegeri, nu acum”, a spus Marcel Ciolacu, potrivit HotNews.ro.
Premierul a mai transmis că deși nu ar mai vedea motive pentru care Toni Greblă să se mai afle în poziția de șef al AEP, nu el va decide dacă acest lucru se va mai întâmpla sau nu. „Acest lucru îl decide Parlamentul. Există probleme legate de funcționare, de coordonare între Guvern și AEP”, a adăugat Ciolacu.
Toni Greblă: „Intrăm în linie dreaptă cu alegerile”
Preşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Toni Greblă, a declarat, într-un interviu acordat Agerpres, că s-a intrat în linie dreaptă cu organizarea alegerilor prezidenţiale din 4 mai. Şeful AEP le recomandă candidaţilor care vor intra în cursa pentru Palatul Cotroceni să se uite cu atenţie în lege, să aibă "această cultură a respectării prevederilor legale", iar alegătorilor să vină în număr cât mai mare la vot.
Greblă a precizat că alegerile din acest an se vor desfăşura, ''din punct de vedere tehnic, astfel cum au fost desfăşurate şi celelalte". El a adăugat, însă, că problema este mai complicată în privinţa publicităţii online, deoarece legea reglementează doar publicitatea făcută de către competitorii politici. "Mesajele transmise între particulari, între persoane fizice, dacă nu reprezintă publicitate politică electorală, nu prea pot fi cenzurate, pentru că este vorba de libertatea de exprimare a fiecărui cetăţean, care nu poate fi îngrădită, nici prin hotărârea AEP, nici printr-o măsură administrativă", a explicat, în interviu, preşedintele AEP.
Toni Greblă s-a referit şi la măsurile în cazul unui atac cibernetic la infrastructura electorală, menţionând că baza de date a AEP este stocată în şapte servere, aflate în şapte locaţii. "Este imposibil ca un atac cibernetic, care chiar ar compromite baza de date dintr-un server, să poată să atace, în acelaşi timp, toate serverele. Deci, rămân celelalte şase servere neatinse cu baza de date. Nu ţinem toate ouăle clocite în acelaşi coş", a arătat Greblă.
Când vor avea loc cele două tururi ale alegerilor prezidențiale din 2025:
- 4 mai - primul tur
- 18 mai - turul al doilea
Perioada electorală va începe în 18 februarie 2025 cu aducerea la cunoștința publică a datei la care se va efectua tragerea la sorți a celor cinci judecători ai Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ) care vor face parte din Biroul Electoral Central. Desemnarea celor cinci judecători se va face până pe 20 februarie 2025, iar constituirea Biroului Electoral Central, până la 22 februarie 2025, se arată într-o Hotărâre de Guvern.
Termenul pentru depunerea candidaturilor la Biroul Electoral Central de către partidele, alianțele politice și electorale, organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale și candidaților independenți este până la 15 martie 2025 ora 24:00, urmând ca până la 17 martie 2025 să fie emisă decizia BEC de înregistrare sau respingere a înregistrării candidaturilor sau a însemnelor electorale, după caz.
Alegeri prezidențiale 2025: Când începe campania electorală și cât durează. Reguli noi pentru acest scrutin
Campania electorală va începe cu 30 de zile înaintea datei alegerilor, respectiv la 4 aprilie 2025, și se va încheia în data de 3 mai 2025, ora 7:00.
Guvernul a stabilit, în pachetul actelor normative privind alegerile prezidenţiale din 4 mai, măsuri noi privind derularea campaniei electorale şi realizarea publicităţii politice, fiind prevăzute şi amenzi în cazul nerespectării lor de la 15.000 lei la 50.000 lei. Pentru platformele online foarte mari sunt prevăzute sancţiuni cu amenzi cuprinse între 1% şi 5% din cifra de afaceri, dacă nu elimină, în termen de cinci ore de la notificarea AEP, materialele publicitare care nu respectă condiţiile.
