Este oficial: Premierul interimar al României în următoarele două săptămâni va fi Cătălin Predoiu. Acesta vine după ce Marcel Ciolacu și-a depus mandatul de prim-ministru de la fruntea executivului, la o zi după alegeri.
Trebuie spus și că în funcția de premier interimar, Cătălin Predoiu va avea puteri limitate. Anunțul a fost făcut de Administrația Prezidențială, condusă în prezent de Ilie Bolojan. Redăm mai jos comunicatul integral publicat pe pagina oficială a Administrației Prezidențiale:
„Președintele interimar al României, Ilie Bolojan, l-a primit luni, 5 mai 2025, pe domnul Marcel Ciolacu, la Palatul Cotroceni, care și-a înaintat oficial demisia din funcția de Prim-ministru. În temeiul prevederilor constituționale, Președintele interimar al României a luat act de demisia domnului Marcel Ciolacu și a semnat marți, 6 mai 2025, decretul prin care se constată vacanța funcției de Prim-ministru al Guvernului României. Totodată, Președintele Ilie Bolojan a semnat decretul pentru desemnarea domnului Marian-Cătălin Predoiu ca Prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuțiile Prim-ministrului până la formarea noului Guvern”.
Ce spune Constituția în legătură cu demisia premierului
Potrivit articolului 106 din Constituţia României, "funcţia de membru al Guvernului încetează în urma demisiei, a revocării, a pierderii drepturilor electorale, a stării de incompatibilitate, a decesului, precum şi în alte cazuri prevăzute de lege", notează Agerpres.
Articolul 107, alineatul 3) din Legea fundamentală prevede: "Dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la articolul 106, cu excepţia revocării, sau este în imposibilitate de a-şi exercita atribuţiile, preşedintele României va desemna un alt membru al Guvernului ca prim-ministru interimar, pentru a îndeplini atribuţiile primului-ministru, până la formarea noului Guvern. Interimatul, pe perioada imposibilităţii exercitării atribuţiilor, încetează dacă primul-ministru îşi reia activitatea în Guvern".
"Prevederile alineatului (3) se aplică în mod corespunzător şi celorlalţi membri ai Guvernului, la propunerea primului-ministru, pentru o perioadă de cel mult 45 de zile", stipulează Constituţia.
Cine este Cătălin Predoiu, noul premier interimar al României. El este interimar și la PNL
Cătălin Predoiu este prezent de mulți ani în peisajul politic din România. În prezent el ocupă și funcția de ministru al Afacerilor Interne și a deținut până pe data de 5 mai 2025 și funcția de vicepremier. Totodată, Predoiu este și președinte interimar al PNL.
Cătălin Marian Predoiu s-a născut la 27 august 1968, în municipiul Buzău, judeţul Buzău, conform CV-ului publicat pe site-ul oficial al guvernului și citat de Agerpres.
Ce studii a făcut Cătălin Predoiu și ce experiență profesională are
A făcut studii la Colegiul Naţional "Bogdan Petriceicu Haşdeu" (1982-1986) şi la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii Bucureşti (1987-1991). A obţinut, în 2003, titlul ştiinţific de doctor în drept "Summa cum Laudae" al Universităţii Bucureşti. Şi-a completat studiile universitare în 1994, când a urmat un stagiu de specializare în profesia de avocat în Baroul Caen, Franţa.
A fost cadru didactic universitar la Facultatea de Drept, Universitatea Bucureşti (1994-2007).
Este membru în Baroul Bucureşti (din 1991). A fost asociat fondator şi coordonator al societăţilor de avocaţi: "Racoţi Predoiu" (1995-2007) şi "Zamfirescu Racoţi Predoiu" (2007-2008). A fost avocat la "Cabinet Individual de Avocatură Cătălin Predoiu" (2012-2016) şi asociat fondator al societăţii de avocaţi "Stoian Predoiu" (2016-noiembrie 2019), conform www.gov.ro. A fost titular al cabinetului de avocaţi "Predoiu Marian Cătălin" (febr.-25 nov. 2021).
În ceea ce priveşte activitatea politică, Cătălin Predoiu s-a înscris, la 5 iulie 2013, în Partidul Democrat-Liberal (PDL). A fost prim-vicepreşedinte al PDL (2013-2014). La 26 iulie 2014, Congresul extraordinar al PNL a votat protocolul de fuziune cu PDL, statutul şi programul politic ale noului partid şi protocolul alianţei electorale - Alianţa Creştin Liberală (ACL). A fost prim-vicepreşedinte PNL (2014-2017) şi preşedinte PNL Bucureşti (dec. 2015-iun.2016).
În contextul alegerilor prezidenţiale din 2014, Biroul Politic Naţional comasat PNL-PDL a decis desemnarea lui Cătălin Predoiu drept candidat pentru funcţia de premier al Alianţei Creştin Liberale, Klaus Iohannis fiind candidatul la preşedinţie. La 18 mai 2016, şi-a lansat oficial candidatura pentru Primăria Capitalei.
În legislatura 2016-2020, a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 12 Călăraşi, pe listele PNL. A fost vicepreşedinte al Biroului Permanent (dec. 2016-febr. 2017; febr.-sept. 2017) şi membru în Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi, în Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru sistematizarea, unificarea şi asigurarea stabilităţii legislative în domeniul justiţiei. A fost membru în Delegaţia Parlamentului României la Adunarea Parlamentară a NATO (până în apr. 2017), potrivit site-ului Camerei Deputaților.
La 6 decembrie 2020 a fost ales deputat în circumscripţia electorală nr. 31 Prahova, pe listele PNL.
A fost ministru al Justiţiei şi membru al CAST în cabinetul condus de Călin Popescu Tăriceanu (febr.-nov. 2008) şi în cabinetul condus de Emil Boc (dec. 2008-oct. 2009); ministru interimar al Justiţiei, după ce Guvernul Boc a fost demis prin adoptarea unei moţiuni de cenzură de către Parlament (oct. 2009) şi ministru interimar al Afacerilor Externe (oct. 2009); ministru al Justiţiei în cabinetul Boc IV (23 dec. 2009-6 febr. 2012); ministru al Justiţiei în Guvernul Ungureanu (9 febr. 2012-7 mai 2012); ministru al Justiţiei şi membru al CSAT în Guvernul Ludovic Orban (nov. 2019-dec. 2020); ministru al Justiţiei, membru CSAT (nov. 2021-15 iun. 2023), prim-ministru interimar (12-15 iun. 2023) şi viceprim-ministru, ministru al Afacerilor Interne, membru CSAT (din 15 iun. 2023).
Cătălin Predoiu a mai fost premier interimar în 2012
La 6 februarie 2012, a fost numit, prin decret prezidenţial, prim-ministru interimar pentru a îndeplini atribuţiile premierului demisionar Emil Boc până la formarea noului Guvern.
A publicat numeroase studii şi lucrări de specialitate, articole de opinie politică, între care: "Operaţiunile de creditare din interiorul unui grup de societăţi" (Bucureşti, 1996); "Societăţile comerciale" (prima ediţie, Bucureşti, 2001, co-autor); "Băncile în contextul legislaţiei antiinfracţionale. Obligaţii legale speciale" (Bucureşti, 2003); "Cariera comercială a societăţilor civile" în Revista Română de Drept al Afacerilor, Suplimentul 1/2007, coautor; "Legea societăţilor comerciale - Comentariu pe articole (autori St. Cărpenaru, S. David, C. Predoiu, Gh. Piperea, ediţia a IV-a, Bucureşti, 2009, Editura C.H. Beck); "Puterea Justiţiei şi Justiţia Puterii - discursuri, interviuri, analize, pamflete" (Bucureşti, 2018, Editura Tritonic).
Marcel Ciolacu și-a dat demisia la o zi după alegeri
PSD a ieșit de la guvernare, după cum a declarat liderul acestei grupări politice, Marcel Ciolacu. Acesta și-a dat demisia din funcția de prim ministru și a comentat decizia spunând că „oricum mă schimba viitorul președinte.”
"Coaliţia de guvernare nu are o legitimitate, cel puţin în această componenţă. Am propus colegilor mei ieşirea din coaliţie, ceea ce duce la demisia mea din funcţia de prim-ministru. Am luat decizia că miniştrii PSD rămân să discute cu reprezentanţii PNL, UDMR şi cum se hotărăşte aşa se face (în privinţa interimatului miniştrilor - n.r.). (...) Am luat decizia de a nu susţine public niciunul dintre cei doi candidaţi la alegerile prezidenţiale din turul 2", a declarat anterior preşedintele PSD, Marcel Ciolacu, la sediul central al partidului.
-știre în curs de actualizare-
