Exista platforme industriale vechi cu cladiri care merita pastrate, dar de obicei realitatea este alta. Populatia oraselor este in continua crestere, iar cererea de locuinte trebuie acoperita. In loc sa cream mai mult haos si mai mult trafic, mai bine dezvoltam aceste zone neutilizate din oras, cunoscute drept proprietati urbane de tip "brownfield". Pentru cei care locuiesc in apropierea acestora este oribil sa aiba fabrici abandonate cu cladiri nesigure in apropiere, apreciaza Maggie Kitshoff, residential projects director in cadrul Prime Kapital, care dezvolta in prezent doua proiecte rezidentiale de amploare pe terenuri unde au fost inainte platforme industriale, Marmura Residence, in Capitala, si Silk District, din Iasi.

Proprietatile urbane de tip brownfield (mai precis, terenuri pe care se gasesc foste platforme industriale) sunt atractive pentru dezvoltatori si investitori datorita amplasamentului mult mai apropiat de centrul orasului (comparativ cu o dezvoltare de tip greenfield) si a infrastructurii existente.

Accesul mult mai facil la proprietatea respectiva este dat de faptul ca orasele au inceput sa se dezvolte in special pe orizontala dupa Revolutie, cu multe locuinte construite in jurul acestor foste platforme industriale, iar ceea ce reprezenta inainte marginea orasului constituie astazi adevarate cartiere.

"Conceptul de regenerare urbana prin conversia zonelor de tip brownfield poate face o reala diferenta in ceea ce priveste dezvoltarea oraselor din Romania, asa cum se intampla in cazul proiectelor Marmura si Silk District, dezvoltate de Prime Kapital. Acest lucru s-a dovedit destul de eficient si sustenabil in tarile de vest cu impact asupra aspectului oraselor si impiedicand declinul centrelor urbane", a declarat Maggie Kitshoff (foto).

Ea apreciaza ca este cu atat mai important in Romania, cu cat modelul de dezvoltare a oraselor din perioada de dinainte de 1990 avea in vedere constructia zonelor industriale in jurul celor urbane. Dupa Revolutie au aparut apoi noi cartiere in jurul acestor fabrici, in conditiile in care populatia crestea si nevoia de apartamente era ridicata. Dar, odata cu trecerea timpului, acele fabrici au dat faliment si au ramas doar niste zone parasite, in mijlocul cartierelor.

Citeste si:
Concurenta din Capitala impinge dezvoltatorii de retail spre provincie
CBRE: Concurenta din...

"Discutam, de regula, de terenuri cu suprafete foarte mari, pe care se afla cladiri si spatii industriale vechi care nu mai sunt utilizate de foarte multa vreme. Conversia unei proprietati de tip brownfield pe verticala poate reduce expansiunea pe orizontala a centrelor urbane prin investitii greenfield. Realitatea este ca orasele au tendinta sa creasca, iar aceasta crestere va accelera in urmatorii 20 de ani. Ca urmare, va trebui sa construim noi case, noi spatii de birouri si sa aducem la zi infrastructura pentru a conecta mult mai facil aceste noi dezvoltari imobiliare", arata Maggie Kitshoff.

Un hectar construit pe o proprietate de tip brownfield este egal cu 4 hectare greenfield

"Dezvoltarile de tip brownfield pot facilita o dezvoltare sustenabila a oreselor si de a evita sa cream si mai mult haos. Avem destul haos in prezent, pentru ca este foarte dificil sa stai in trafic pana la doua ore pe zi pentru a ajunge acasa in Pipera, de exemplu, sau in Militari, de la birou. Care este atunci solutia sustenabila pentru dezvoltarea orasului? Pe fiecare hectar de site brownfield pe care dezvolti salvezi de fapt alte patru hectare de teren greenfield. De ce? Pentru ca pe un teren greenfield la 10 kilometri de oras, de exemplu, ca sa pastrezi reglementarile legale ale utilizarii terenului, trebuie sa construiesti o densitate scazuta. Apoi, este o probelma de legata de infrastructura care leaga dezvoltarea imobiliara repectiva de oras", spune Maggie Kitshoff.

Foarte multe proiecte imobiliare anuntate in ultima perioada sunt dezvoltate pe foste platforme industriale, atat in Bucuresti, cat si in tara, semn ca fostul regim a lasat in urma o serie de proprietati valoroase, asteptand sa fie descoperite si dezvoltate. Pe de alta parte, un dezvoltator poate fi de multe ori obligat sa suporte costurile de demolare a structurilor existente si eventual sa decontamineze terenul, pentru a elimina anumite substante periculoase din sol.

"Sa dezvolte pe un teren de tip brownfield, o companie isi face viata mult mai dificila. Am spus acest lucru si legat de Marmura si de Sild District. Comparativ cu dezvoltarile greenfield, obtinerea autorizatiilor dureaza, de regula, de peste doua ori mai mult timp, iar realizarea proiectelor cu atat mai dificile, inca de dinainte de abtine autorizatile. Toate acestea costa in final milioane de euro", mai spune managerul Prime Kapital.

Citeste si:
Averile primarilor: case, terenuri, paduri si loc de veci
Averile primarilor: case,...

Mai mult, dezvoltatorii se lovesc si de lipsa unei politici clare a autoritatilor legata de aceste terenuri ale fostelor platforme industriale, inclusiv prin deficienta stimulentelor fiscale si subventiilor. "In alte tari, de exemplu guvernele subventioneaza aceste dezvoltari de tip brownfield. Este, de semenea, in interesul lor pentru un plan sustenabil de dezvoltare a orasului si a infratructurii. Astfel, cauta din proprie initiativa ca aceste zone sa fie dezvoltate pentru ca ajuta si la imbunatatirea imaginii de ansamblu a orasului, pentru a aduce investitii substantiale in zone considerate neglijate", spune Maggie Kitshoff.


Te-ar putea interesa si:


Mai multe articole din sectiunea Imobiliare si constructii »



Citeste si
Investitorii nu mai sunt deschisi la achizitii speculative de terenuri