O analiză epidemiologică internațională estimează pentru România un maximum de cazuri COVID-19 la sfârşitul lunii noiembrie. Acest lucru va duce obligatoriu la un necesar mult mai mare de paturi pentru pacienții infectați cu coronavirus, în special în județele cu o incidență mare de îmbolnăviri, precum Suceava, scrie Digi24.
Managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă (SJU) Suceava, Alexandru Calancea, a estimat că, în perioada următoare, se va înregistra o creştere importantă a cazurilor de COVID-19 în spitalele din Suceava şi Rădăuţi, unde există deja un număr de 300 paturi dedicate bolnavilor infectaţi cu noul coronavirus.
Potrivit Prefecturii Suceava, analizele epidemiologice internaţionale estimează pentru România un maximum de cazuri COVID-19, la sfârşitul lunii noiembrie, când se aşteaptă o triplare a necesarului de paturi.
"În acel moment este posibil să fie necesară o capacitate de cazare de aproximativ 900 de locuri, ambele spitale fiind depăşite. Printr-o decizie a DSP Suceava de a dedica 10% din fiecare unitate sanitară pentru patologia COVID, se obţine un număr suplimentar de 260 paturi, aspect ce a fost discutat cu managerii tuturor unităţilor medicale din judeţ în şedinţe ale CJSU anterioare", a explicat Prefectura Suceava.
Citeste si:
Potrivit reprezentanţilor SJU Suceava, obţinerea unei capacităţi suficiente de cazare şi tratare a cazurilor COVID presupune dedicarea unui număr mult mai mare de paturi în unele unităţi sanitare, dar trebuie menţinută şi o capacitate de tratare a patologiei non-COVID la nivelul judeţului în SJU, cea mai performantă şi cu o capacitate de cazare de 1.200 locuri, în condiţiile în care aici se gestionează majoritatea patologiei acute medicale şi chirurgicale din judeţ, respectiv 75% din patologia traumatică.
Potrivit lui Calancea, la nivelul judeţului există capacitatea de a gestiona patologii atât COVID, cât şi non-COVID, dacă se urmăreşte aplicarea a două principii, respectiv utilizarea personalului medical cât mai adecvat tratării patologiei COVID, începând cu implicarea mai întâi a medicilor de boli infecţioase, apoi a medicilor din celelalte specialităţi medicale compatibile (pneumologia, medicina internă, nefrologia, gastroenterologia, neurologia, cardiologia, diabetologia) şi implicarea mai întâi a unităţilor sanitare mai puţin dotate cu aparatură sau personal pentru gestionarea urgenţelor chirurgicale şi obstetricale şi la final a celor mai performante unităţi, mai scrie sursa citată.
Citeste si:
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
