El se va confrunta cu cea mai profunda criza a Bisericii contemporane, cea a dezvaluirilor in cascada, in mai multe tari din Europa si America de Nord, a unor abuzuri sexuale comise asupra unor copiii de catre membri ai clerului, agravate de "omerta" ierarhiei.
Condamnand dur aceste "pacate" si ordonand o toleranta zero, Benedict al XVI-lea va cere in mod explicit "iertare" victimelor in iunie 2010.
In 2012, el se confrunta, in interiorul Vaticanului, cu un scandal privind scurgeri de documente confidentiale, care va conduce la arestarea majordomului sau, Paolo Gabriele. Cazul poate fi interpretat ca un simptom al nemultumirilor si divergentelor in cadrul Curiei.
In sute de omilii si discursuri, el a dezvoltat continutul credintei si a indemnat clerul, deseori, la conversie si la intoarcerea la esenta mesajului lui Isus.
Desi refuza orice evolutie a Bisericii in problemele de moravuri (avort, eutanasie, familie, homosexualitate), acest Papa conservator, un bun cunoscator al celor doua mii de ani de crestinism, in pofida refuzului unei rupturi cu traditia, va fi primul care va admite utilizarea prezervativului, in cazuri foarte limitate, in vederea contaminarii cu HIV.
Nascut la 16 aprilie 1927 intr-o familie modesta din foarte catolicul land german Bavaria, la Marktl-am-Inn, Joseph Ratzinger intra la un mic seminar in 1939. In acelasi an el este inscris in cadrul Tineretului Hitlerist, o inrolare obligatorie prin decret.
Papa, care a denuntat "inumanitatea" regimului nazist, a subliniat ca acest angajament a avut loc impotriva vointei sale.
Ordonat ca preot in 1951, Joseph Ratzinger a cunoscut o experienta pastorala veritabila abia in perioada 1977-1981, la Munchen. El a predat teologie in mai multe universitati germane, iar ulterior a participat ca expert la Conciliul Vatican II (1962-1965). Figura printre cei mai liberali experti.
In timpul Conclavului din 1978, il cunoaste mai bine pe viitorul Papa Ioan Paul al II-lea, care il invita, in 1981, sa conduca aceasta Congregatie a Docrinei Credintei.
Benedict al XVI-lea a incercat sa ii determine pe integristi sa revina in sanul Bisericii, cu conditia sa accepte Conciliul. Pe europeni i-a indemnat sa nu isi respinga "radacinile crestine". De asemenea, a lucrat la "noua evanghelizare", dar si-a exprimat respectul si fata de necredinciosi.
Acest Papa a declansat mai multe polemici. Prima a izbucnit in septembrie 2006 si l-a opus lumii musulmane, in urma unui discurs despre relatia intre ratiune si credinta sustinut la Regensburg, in Bavaria.
In ianuarie 2009, decizia sa de a anula excomunicarea celor patru episcopi integristi, inclusiv a britanicului Richard Williamson, un negationist, a declansat un val de proteste. Insa el si-a multiplicat gesturile de respect fata de musulmani si, mai ales, fata de evrei.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și: