Vanzarile de cafea au inregistrat un usor declin anul trecut in Romania, in comparatie cu 2013, la circa 420 de milioane de euro, In plus, consumul a stagnat in ultimii patru ani, arata un studiu PwC.
Consumul anual de cafea in Romania s-a majorat cu o rata anuala de 9% in perioada 2000-2009, pe fondul cresterii economice inregistrate in aceasta perioada, ceea ce a dublat cantitatea de cafea consumata anual. Incepand cu anul 2009, consumul de cafea a resimtit efectele crizei si a intrat in declin, piata contractandu-se cu 8% intre 2009 si 2011, dupa care s-a mentinut la un nivel relativ constant. In ceea ce priveste preturile, PwC remarca un avans constant, cu 30% in total, in perioada 2009 - 2013. Romania se afla pe locul 26 in Europa in privinta consumului mediu de cafea, cu un consum anual per capita de doar 2,3 kg, fata de media din Uniunea Europeana de 4 kg per capita. Acest lucru este cauzat de pretul ridicat al cafelei raportat la puterea de cumparare a consumatorilor, dar si de nivelul taxei pe valoare adaugata si de mentinerea accizei nearmonizate.
Citeste si:
Eliminarea accizei la cafea ar putea conduce la o scadere a pretului cafelei, incurajand astfel consumul si dezvoltarea pietei. La nivelul bugetului general consolidat, o astfel de masura ar avea un impact neutru, scaderea cu 0,2% a veniturilor colectate din accize fiind compensata pe orizontala de celelalte taxe si impozite colectate ca urmare a cresterii industriei cafelei, potrivit PwC. "Tinand cont de corelatia existenta intre pretul cafelei si consumul de cafea, estimam ca o scadere a pretului prin eliminarea accizei, coroborata cu tendinta de crestere a venitului disponibil pentru consum, ar putea conduce la o crestere a consumului de cafea si ar genera un efect de multiplicare si la nivelul altor sectoare economice. Valoarea estimata a taxelor si impozitelor suplimentare colectate la bugetul general consolidat ar fi de pana la 64 milioane lei", a declarat Bogdan Belciu, Partener, Servicii de Consultanta pentru Afaceri si Management, PwC Romania.
Citeste si:
Acciza la cafea, nejustificata?
Romania este unul dintre putinele state membre ale Uniunii Europene care mai aplica accize la cafea, alaturi de Danemarca, Germania, Croatia, Belgia si Letonia. In toate celelalte 22 de state membre UE cafeaua nu este accizata. "Din punct de vedere al filozofiei de impozitare, accizele se aplica de regula asupra unor produse care fie sunt considerate de lux, fie au un impact negativ asupra sanatatii ori asupra mediului inconjurator. Cafeaua insa nu se incadreaza in nici una dintre aceste categorii, fiind un produs alimentar de larg consum, prin urmare mentinerea accizei are exclusiv o motivatie bugetara. Calculele noastre arata insa ca din perspectiva bugetara pentru ca eliminarea accizei la cafea ar avea un impact bugetar neutru. De altfel, prin propunerea privind noul Cod Fiscal, autoritatile doresc eliminarea acestei accize nearmonizate, motivul invocat fiind discrepanta intre veniturile la bugetul de stat si costurile de conformare din partea operatorilor economici, respectiv cheltuielile de administrare ale autoritatilor", a precizat Daniel Anghel, Partener, Consultanta Fiscala, PwC Romania.
Citeste si:
Din perspectiva bugetara, incasarile la bugetul de stat din accizele pentru cafea in anul 2013 s-au ridicat la 51,7 milioane lei, adica doar 0,2% din totalul veniturilor din accize, care au insumat 21,1 miliarde lei. "Resursele umane din cadrul ANAF alocate in prezent pentru colectarea si administrarea accizelor la cafea ar putea fi redirectionate catre domeniul bauturilor alcoolice si tigaretelor, doua dintre grupele de produse accizabile care au un aport substantial in ceea ce priveste incasarile la bugetul de stat si care se confrunta in prezent cu un grad ridicat de evaziune fiscala, estimata la aproape 2,5 miliarde de lei. Astfel, este de apreciat intensificarea eforturilor de reducere a evaziunii fiscale desfasurate de autoritatile fiscale intrucat acestea vor duce la imbunatatirea mediului de afaceri prin eliminarea concurentei neloiale din anumite sectoare si vor aduce la suprafata resurse bugetare suplimentare", a spus Anghel. Astfel, chiar si o reducere modesta a evaziunii fiscale in aceste domenii, cu 1%, ar putea genera mai mult de 24 milioane lei la bugetul de stat.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
