Numarul romanilor plecati in strainatate este estimat la 3,5 milioane, insa sumele trimise de acestia in tara s-au redus aproape la jumatate in ultimii 10 ani, de la peste 6 miliarde de euro in 2007 la putin peste 3 miliarde de euro in 2017.

Totusi, per total, in 12 ani, remiterile romanilor din strainatate au finantat economia romaneasca mai mult decat investitiile straine directe (ISD).

Banii trimisi de romani in tara concureaza investitiile straine

Adrian Vasilescu, consultant strategie in cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), a explicat ca, din 2006 pana la finalul primului trimestru din acest an, de la romanii din strainatate au intrat in tara 45 de miliarde de euro, iar investitiile straine directe au insumat 53 de miliarde de euro. Insa statistica referitoare la remitente le contabilizeaza doar pe cele realizate prin transferuri bancare, ori in tara au intrat bani si cu “autobuzul, prin buzunare, prin posete”, astfel incat suma cu siguranta este mult mai mare, a punctat Vasilescu.

Acesti bani se duc in mare parte in consum insa unii dintre cei plecati ar vrea sa investeasca banii in tara, din aspiratia ca vor reveni candva, apreciaza si guvernatorul BNR, Mugur Isarescu.

INS: In T2, PIB-ul a crescut...
Citeste si: Economia isi revine usor, insa sub "pretentiile" guvernantilor

In opinia sa, este absolut necesara o cercetare din care sa reiasa cat mai clar care sunt sumele care ar putea ajunge in mici investitii in Romania, mai ales in agricultura (pentru ca multi romani plecati provin de la sate), avand in vedere potentialul urias de dezvoltare al agriculturii, dar si necesitatea unor mici afaceri pe langa marile investitii.

"Traiasca subventia electorala"!

Diferenta de la teorie la practica este, insa, una imensa. Una din problemele din aceasta zona a fost mentionata chiar de Adrian Vasilescu, de aceasta data in calitate de proprietar de teren agricol in Romania.

“In zona in care detin eu terenul exista cateva asociatii care fac legea in materie de preturi (cred ca Concurenta ar trebui sa intervina). Nu ai ce face cu terenul, decat sa il dai unei astfel de asociatii care, in schimb, iti da ceva bani. Asa ca as fi foarte interesat de tinerii care ar vrea sa se intoarca in tara sa il preai si sa il munceasca. Dintre cei de acolo nimeni nu se angajeaza la asa ceva. Traiasca subventia electorala pe care o primeste fiecare si ii ajunge sa isi inceapa ziua la carciuma, iar daca il chemi la sapat nu vine, sau foarte putini vini. Dintre cei plecati, nu se intoarce nimeni. Am intrebat parintii, rudele, de ce nu se intorc? Iar acestia mi-au raspuns: “de ce sa se intoarca? Aici sunt asociatii mari care stapanesc totul, cei care ar face o ferma mica ar muri in primul an””, a subliniat Adrian Vasilescu.

Totusi, din studiul fundatiei reiese ca 62% dintre romanii plecati ar fi interesati sa porneasca un start-up in Romania pentru ei sau familiile lor, daca s-ar indeplini minime conditii investitionale care sa diminueze riscul pentru economiile lor, spune Cristina Dobre, presedintele FLAME.

BNR: Contributia formarii...
Citeste si: Contributia investitiilor la cresterea PIB scade "amplu" in 2018

Ea a mentionat, in acest context, necesitatea unui parteneriat intre diverse institutii si companii private pentru a gasi solutii pentru crearea de oportunitati de investitii in tara pentru romanii din afara, care dispun de tot mai multi bani.

Migrantul are potential de antreprenor

“Profilul psihologic al migrantului roman, asa cum a reiesit din cercetarile noastre, ne arata o personalitate cu atitudine schimbata fata de munca, combinata cu initiativa si curaj, ceea ce il face un potential antreprenor”, a punctat Cristina Dobre.

Potrivit acesteia, sumele economisite au crescut in ultimii ani pentru ca romanii din strainatate au obtinut salarii mai mari, si-au reintregit familia, s-au stabilit in tarile de destinatie, iar multi au migrat catre tarile nordice unde veniturile sunt mai ridicate.

“Estimam in 2014 ca romanii din strainatate ar fi avut un potential de economisire de 24 de miliarde de euro, calculat pe venitul mediu al unui roman din Italia. (...) Anii trecuti, cea mai mare parte a economiilor lor mergea catre achizitia de case, dar in ultimii doi ani am surprins un comportament financiar schimbat catre o tendinta mai mare de economisire. (...) Romania nu trebuie sa se multumeasca doar cu aceste remitente (3,3 miliarde de euro in 2017), care au scazut si oricum merg in special in consum. Trebuie sa gaseasca metode de a atrage resursele de capital uman si financiar care se ridica, in 2017, la valoarea de 38 de miliarde de euro”, a mai spus Dobre.

Consiliul Fiscal:...
Citeste si: Consiliul Fiscal: Rectificarea bugetara incalca toate regulile fiscale

Cu cat stau mai mult, cu atat sansele de intoarcere scad

Ea a explicat si de ce scade volumul sumelor trimise de romani in tara:
remitentele se diminueaza pe masura ce durata sederii in tarile de destinatie creste.

Insa, desi suma totala scade, valoarea medie a crescut pana la aproximativ 300 de euro in 2017, iar cel mai mare numar de transferuri are ca destinatie regiunea de Nord-Est care, deloc intamplator, este si cea mai saraca (are si cel mai mic PIB pe cap de locuitor).

“Nu stim in ce masura acesti romani se vor intoarce in tara, insa trebuie sa cream oportunitati de investitii pentru ei sau familile lor. Din studiu mai reiese ca, in situatia in care romanii din strainatate ar dori sa investeasca intr-un business in Romania, 71% ar mandata un membru al familiei sa se ocupe de administrare”, a mai spus Cristina Dobre.

Dintre romanii plecati in strainatate, cei mai multi sunt in Europa (Italia, Spania, Germania si Marea Britanie), insa in ultimii trei ani tot mai multi dintre cei stabiliti in Spania si Italia spun ca vor sa plece in nord, in Marea Britanie, Germania si Austria.

Sursa foto: crazystocker / Shutterstock.com