In Romania exista un numar de legi si reglementari pentru educatia si protectia drepturilor copilului, dar niciuna nu stipuleaza nevoia sau obligativitatea educatiei parentale, desi societatea romaneasca inca se mai confrunta cu o serie de probleme in domeniul cresterii, ingrijirii, sanatatii si educatiei copilului, generate in mare parte de lipsa competentelor parentale. Care sunt solutiile propuse de Ministerul Educatiei la problemele identificate si cat ar costa instruirea formatorilor si introducerea de cursuri de formare parentale – sunt intrebarile la care Ministerul Educatiei a gasit raspunsul in strategia nationala de educatie parentala 2018-2025, pusa in dezbatere publica pe site-ul institutiei.
Problemele identificate in Romania:
1. Rata mortalitatii infantile din Romania continua sa fie cea mai mare din Uniunea Europeana (6,9‰ in 2016, conform datelor Institutului National de Statistica). Mortalitatea infantila in Romania a scazut usor cu 1,9‰ in anul 2016 fata de anul 2014, pastrand tendinta de scadere din ultimii ani.
2. Malnutritia si prematuritatea sunt prezente ca diagnostice favorizante ale deceselor. D asemenea, exista o corelatie intre gradul de scolarizare al mamelor si mortalitatea infantila, cele mai multe decese inregistrandu-se in randul nascutilor vii ai caror mame nu au studii sau au studii elementare sau medii. In functie de ocupatia mamei, majoritatea deceselor la 0-1 an s-au inregistrat la copii ai caror mame sunt casnice, fapt care demonstreaza ca nu lipsa de timp, ci mai degraba lipsa de pregatire si educatie influenteaza decesele infantile.
Citeste si:
3. Copiii din familiile numeroase (cu patru sau mai multi copii) reprezinta doar 10% din totalul populatiei de copii, dar un sfert dintre copiii saraci. Copiii care traiesc in familii monoparentale se confrunta cu un risc de saracie semnificativ mai ridicat (34% fata de 23,1% pentru copiii din familiile tipice). Totusi, pentru copiii care traiesc cu un singur parinte, fara alte persoane in gospodarie, riscul saraciei este comparabil cu cel constatat pe ansamblul populatiei de copii, saracia fiind semnificativ mai accentuata pentru cei care traiesc in gospodariile extinse (pana la 40%).
4. Rata saraciei pentru copiii aflati in mediul rural este de aproape 4 ori mai mare comparativ cu mediul urban (12,4% fata de 3,5% in 2010).
5. Nivelul ridicat de saracie in cadrul populatiei rome, trei din patru persoane apartinand minoritatii rome aflandu-se in saracie relativa, in vreme ce doar unul din patru cetateni majoritari se aflau intr-o situatie similara, in anul 2011.
Citeste si:
6. Slaba informare a parintilor privind cresterea si ingrijirea copiilor, indeosebi in mediul rural si in comunitatile dezavantajate (in special comunitatile cu romi).
7. Rata crescuta a abandonului familial si a copiilor parasiti in spitale care raman fara acte de identitate. Studii recente arata ca abandonul copiilor sub 5 ani continua sa fie un fenomen care persista in Romania.
8. Numaru de copii separati de familia lor, beneficiari ai unei masuri de protectie.
9. Fenomenul copiilor ai caror parinti sunt plecati in strainatate, la munca. La sfarsitul lunii iunie 2015, datele indicau un numar de 81.581 copii ai caror parinti sunt plecati in strainatate.
10. Rata crescuta a abandonului scolar si o rata crescuta de parasire timpurie a scolii de catre tinerii cu varste intre 18 si 24 de ani. Analiza abandonului scolar pe cohorta arata una dintre problemele cronice din sistemul educational din Romania: disparitati severe intre mediul urban si rural in ceea ce priveste participarea la educatie, in dezavantajul zonelor rurale.
Citeste si:
11. Numarul ridicat de sarcini in randul adolescentelor si prevalenta casatoriilor timpurii in comunitatile sarace si marginalizate. In anul 2014, din totalul celor 129.723 gravide nou luate in evidenta, au fost inregistrate 13.329 gravide cu varsta sub 19 ani (10,27%).
12. Casatoriile timpurii in comunitatile sarace si marginalizate. Cercetarile in comunitatile de romi vulnerabile arata ca intre 25% si 35% din adolescentele rome cu varste intre 15 si 19 ani sunt casatorite.
13. Actiunea de identificare si de vaccinare a comunitatilor cu acoperire vaccinala suboptimala are rezultate nesatisfacatoare din cauza: refuzului, nivelului socio-economic si de educatie scazut, migratiei sezoniere, propagandei negative facuta de reprezentantii bisericii, implicarii insuficiente a unor medici de familie si reprezentantilor acestor comunitati din structurile locale de decizie, personal insuficient, deficit numeric sau slaba implicare a mediatorilor sanitari si asistentilor comunitari care sa sprijine actiunile de vaccinare in comunitatile greu accesibile; comunicare dificila a medicului cu apartinatorii din aceste comunitati. Unii parinti/tutori refuza vaccinarea copiilor invocand respectarea drepturilor pacientului precum si informatii furnizate de reteaua de internet, legate de efectul nociv al vaccinarilor. Vaccinarea copiilor este afectata si de deplasarea populatiei pe perioade variabile de timp in tarile UE si in alte judete, in scop lucrativ. Cadrul legislativ actual induce convingerea ca statul este obligat sa asigure vaccinurile din programul national de imunizare, dar populatia nu are obligatia de a se vaccina.
Citeste si:
14. Numarul crescut al copiilor abuzati, neglijati, exploatati. La sfarsitul lunii decembrie 2014, cifrele oficiale indicau un numar de 12.542 de copii abuzati, neglijati, exploatati, comparativ cu sfarsitul anului 2010, cand numarul copiilor abuzati, neglijati, exploatati era de 11.232.
Programe si strategii
In Romania s-au pus pe hartie Programul National de Reforma 2016 si o multime de strategii, cu scopul de a reduce numarul persoanelor in risc de saracie si excluziune sociala, insa este departe de a fi atins, luand in considerare datele prezentate mai sus.
Strategiile pentru bunastarea copiilor au curs de-a lungul timpului: Strategia nationala pentru protectia si promovarea drepturilor copilului 2014-2020, Strategia privind incluziunea sociala si reducerea saraciei 2015-2020, Strategia privind reducerea parasirii timpurii a scolii 2014-2020, Strategia nationala de sanatate 2014-2020 si Strategia Nationala pentru sanatatea mintala a copilului si adolescentului 2015–2020, insa rezultatele abia se remarca.
Citeste si:
La nivelul politicilor se constata mai multe lipsuri, printre care lipsa politicilor unitare, a cadrului legal si normativ coerent in domeniul educatiei parentale, lipsa standardelor de calitate privind educatia parentala si lipsa instrumentelor de monitorizare si evaluare a procesului de educatie parentala.
La nivelul serviciilor se constata mai multe probleme, printre care lipsa abilitatilor necesare persoanelor in a oferi servicii in diverse sectoare si nivelul redus de acces al parintilor din categoriile social-vulnerabile la programe destinate dezvoltarii abilitatilor si competentelor parentale.
Implicatiile bugetare ale solutiilor
Pentru dezvoltarea unui sistem de educatie parentala la nivel national, UNICEF propune cateva scenarii: formarea unei retele nationale de formatori in educatie parentala, la nivelul fiecarui judet, si la nivelul sectoarelor minicipiului Bucuresti, pregatiti sa realizeze programe de formare a educatorilor parentali de la nivel local.
Citeste si:
Costurile totale de formare s-ar ridica la peste 260.000, urmand sa fie instruite 188 de formatori, costul per formator fiind de circa 1.400 de lei.
La nivel de judet/sector, in municipiul Bucuresti vor fi formati cate 100 de educatori parentali. In total, vor fi instruiti 7.108 educatori parentali, totalul costurilor de formare a educatorilor parentali fiind de circa 9.400 de lei.
La nivel local se vor realiza cursuri de educatie parentala, urmand sa fie inclusi circa 2,5 milioane de parinti participanti, care se vor inscrie la cursul de cate 10 sesiuni, la un cost de 116 lei per parinte, totalul costurilor pentru toti parintii participanti fiind de circa 300 de milioane de lei.
Pentru asigurarea calitatii serviciilor de educatie parentala sunt necesare costuri pentru management, monitorizare si evaluare, costul total fiind de peste 5 milioane de lei, in timp ce costurile pentru supervizare trec de un milion.
In concluzie, dupa etapa de formare a educatorilor parentali, ar fi necesara o alocare bugetara de 295.041.105 lei pentru primul an pentru 2.553.861 de parinti participanti la cursurile de educatie parentala. Fiecare parinte participa la cursuri de educatie parentala in momentul in care copilul intra intr-un nou ciclu de invatamant.
Incepand cu al doilea an, vor participa la cursuri de educatie parentala un numar mediu de 150.000 de parinti. Costurile anuale sunt pentru toti parintii participanti vor fi de 17,3 milioane de lei, numarul parintilor participanti fiind de 150.000.
Implicatii legislative
Una dintre masurile legislative vizeaza introducerea in COR a profesiei de educator parental, implicarea universitatilor in dezvoltarea unor programe de formare initiala si continua in domeniul educatiei parentale si explicitarea rolurilor de supervizare a educatiei parentale la nivel judetean pentru institutiile responsabile din domeniul educational, social si medical (ISJ, CJRAE, DSP, DGASPC, CJ, Primarie).
Sursa foto: Shutterstock
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
