70,9% din populatia de 16 ani si peste considera ca detine o stare de sanatate buna sau foarte buna, 21,8% este de parere ca starea de sanatate este satisfacatoare, iar 7,3% crede ca prezinta o stare de sanatate rea sau foarte rea, arata datele INS la nivelul anului 2017. In schimb, persoanele in varsta de 65 de ani si peste reprezinta mai mult de jumatate din totalul populatiei cu stare de sanatate rea sau foarte rea (64,0%). Majoritatea persoanelor care considera ca au o stare precara de sanatate sunt femei (70,2%).
Ponderea persoanelor cu stare precara de sanatate este mai ridicata in randul barbatilor fata de femei cu varste cuprinse intre 16-49 ani si 50-64 ani (cu 8,9 si respectiv 7,6 puncte procentuale), insa, dupa 65 ani si peste, situatia se schimba, femeile inregistrand cu 16,5 puncte procentuale mai mult.
Structura pe grupe de varsta si medii de rezidenta a persoanelor care declara o stare de sanatate precara evidentiaza faptul ca, procentual, exista mai multe persoane de 50-64 ani in mediul urban, decat in mediul rural, care declara o asemenea stare de sanatate (diferenta de 5,9 puncte procentuale). Insa in randul populatiei de 65 ani si peste, situatia se inverseaza, procentul acestora este mai crescut in mediul rural cu 2,0 puncte procentuale.
Cel mai frecvent declara o stare de sanatate rea sau foarte rea persoanele cu nivel de pregatire scazut, 31,2% sunt persoane cu pregatire primara (inclusiv fara scoala absolvita), 30,4% au pregatire gimnaziala.
Citeste si:
Persoane cu stare de sanatate rea sau foarte rea, pe grupe de varsta si medii de rezidenta
Intr-o proportie de circa 81%-92% salariatii, lucratorii pe cont propriu (inclusiv patronii), agricultorii si somerii considera ca au o stare de sanatate buna sau foarte buna, insa in cazul pensionarilor situatia se schimba considerabil: mai mult de un sfert dintre ei se declara multumiti de starea de sanatate, mai mult de jumatate declara ca au o stare de sanatate satisfacatoare, iar circa 1 din 5 declara o stare de sanatate rea sau foarte rea.
Persoane dupa starea de sanatate auto-declarata si statutul ocupational
Pe regiuni de dezvoltare, se observa ca in 2017 frecventa cea mai mare a persoanelor cu stare de sanatate nesatisfacatoare se intalneste in regiunile Nord-Vest si Sud Est (9,6% si 8,7%). Ponderile cele mai mari ale persoanelor care considera ca au o sanatate buna sau foarte buna (peste 70% din persoanele de 16 ani si peste) se intalnesc in regiunile Vest (77,9%), Sud-Vest Oltenia (72,0%) Centru si Bucuresti-Ilfov (71,8%, respectiv 71,7%).
Citeste si:
Persoanele de 16 ani si peste care sufera de o boala cronica sau de invaliditate sunt in proportie de 20,4%, femeile fiind din nou majoritare in aceasta categorie (62,7%). Circa jumatate dintre persoanele de 16 ani si peste se confrunta cu suferinta cronica sau probleme de sanatate atat in mediul rural cat si in cel urban (51,0% respectiv 49,0%). Evident ca cele mai afectate de o boala cronica sau de invaliditate sunt persoanele varstnice de 65 ani si peste (59,3%) urmate de cele cu varsta cuprinsa intre 50 si 64 ani (28,4%).
Mai mult de un sfert din persoanele de 16 ani si peste (27,6%) declara ca activitatea lor zilnica a fost limitata de o problema de sanatate pe o perioada de cel putin 6 luni. Persoanele din mediul rural declara ca se confrunta cu astfel de probleme intr-o proportie mai mare decat cele din urban (29,1% fata de 26,0%).
Citeste si:
Daca la persoanele din grupele de varsta de sub 50 ani, ponderile celor care se confrunta cu probleme de sanatate care le afecteaza activitatea zilnica sunt scazute (9,4%), odata cu inaintarea in varsta constatam ca aceste ponderi cresc accelerat (de la 36,9% la grupa de 50-64 ani, ajungand la 59,0% la grupa 65-74 ani si chiar pana la 76,5% in cazul persoanelor de 75 de ani si peste).
Cati romani au fost limitati in timpul zilei din cauza unei probleme de sanatate
Proportia femeilor care au apreciat ca sanatatea le-a afectat activitatea cotidiana2 este mai ridicata decat cea inregistrata la barbati (32,8% fata de 22,0%). Pe categorii socio-ocupationale, problemele de sanatate afecteaza viata persoanelor astfel: aproape 2 treimi din pensionari declara ca activitatea zilnica le-a fost limitata de starea lor de sanatate, de asemenea aproape 1 din 5 agricultori, precum si aproape 1 din 8 dintre lucratori pe cont propriu (inclusiv patroni).
Citeste si:
Din totalul persoanelor de 16 ani si peste in 2017, o pondere de 13,2% a fost reprezentata de cei care nu au avut nevoie sa consulte un medic specialist in ultimele 12 luni, 80,1% au putut sa fie consultati, iar 6,7% nu au reusit acest lucru, desi ar fi avut nevoie.
Dintre persoanele care nu au putut efectua un consult din diferite motive, se remarca o pondere mult mai ridicata in randul femeilor decat a barbatilor (63,5% fata de 36,5%), insa dintre cei care nu au avut nevoie, se observa ca barbatii au avut ponderi mai mari decat femeile (53,2%, respectiv 46,8%).
La nivelul mediilor de rezidenta, imposibilitatea de a efectua un consult la un medic specialist al persoanelor de 16 ani si peste este resimtita mai frecvent in rural decat in cel urban (8,1% fata de 5,4%).
Pe grupe de varsta remarcam ca din randul celor de 65 de ani si peste, se identifica procentul cel mai ridicat al celor care nu au putut sa ajunga la consultul medicului specialist (circa 1 din 6), dar ponderea cea mai mare a celor care nu au avut nevoie de consult se observa printre cei ce provin din grupa de varsta a celor mai tineri, de 16-34 ani (circa 1 din 5).
Citeste si:
Cati romani nu ajung la un medic specialist, pe grupe de varsta si niveluri de instruire
Din randul celor cu un nivel de instruire scazut s-a aflat un procent mai ridicat al celor care nu au putut sa ajunga la medicul specialist pentru a beneficia de consult, fata de cei cu nivel de instruire superior (11,8% fata de 2,3%). Dintre cei care nu au avut nevoie sa mearga la medic se observa ca cei cu instruire superioara sunt intr-o pondere mult mai ridicata fata de cei cu instruire scazuta (17,8% fata de 10,7%).
Dintre categoriile sociale care ar fi avut nevoie de un consult de specialitate, dar nu l-au putut realiza, pensionarii se disting prin frecventa cea mai ridicata, aproape 1 din 7 s-au confruntat cu imposibilitatea de a participa la un consult medical, in ciuda problemelor de sanatate iminente varstei. Ponderile celor care au putut efectuat vizita medicala s-au incadrat intre 76,4% si 85,9%.
Citeste si:
Motivul pentru care romanii nu ajung la un medic specialist
Mai mult de jumatate dintre cei care nu au putut sa consulte un medic specialist au precizat ca motiv principal situatia materiala care nu le-a permis efectuarea consultului. Al doilea motiv de nerealizare a vizitei la un medic specialist a fost in neglijarea problemei de sanatate care ar fi impus efectuarea consultului, asteptand ca problema sa se rezolve de la sine (13,0% dintre persoanele care ar fi necesitat un consult). Este inscris pe o lipsa de asteptare reprezinta cel de-al treilea motiv invocat (10,3%), urmat de distanta prea mare sau lipsa mijloacelor de transport (7,6%), declarat intr-o masura mai mare de persoanele din mediul rural (9,6%).
Daca analizam motivatiile femeilor si barbatilor referitoare la acest subiect, observam ca femeile declara mai frecvent decat barbatii distanta prea mare (8,5% fata de 6,1%) si posibilitatile financiare reduse (52,8%% fata de 50,9%), barbatii insa au motivat intr-o masura mai mare faptul ca au un sentiment de teama (7,0% fata de 3,9%).
Sursa foto: Shutterstock / Alexander Raths
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
