Preşedintele Klaus Iohannis a instituit starea de urgenţă în România, începând de luni, în contextul evoluţiei îngrijorătoare a pandemiei de coronavirus.

Ce înseamnă stare de urgență

Decretarea stării de urgență în România este reglementată de art. 93 (1) din Constituția României.

„Preşedintele României instituie, potrivit legii, starea de asediu sau starea de urgenţă în întreaga ţară ori în unele unităţi administrativ-teritoriale şi solicită Parlamentului încuviinţarea măsurii adoptate, în cel mult 5 zile de la luarea acesteia", se menționează în Constituția României.

Conform Ordonanței de urgență nr. 1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, „starea de asediu și starea de urgență sunt măsuri excepționale care se instituie în cazuri determinate de apariția unor pericole grave la adresa apărării țării și siguranței naționale sau a democrației constituționale ori pentru prevenirea, limitarea și înlăturarea urmărilor unor dezastre".

Decretarea stării de urgență se face, conform legii, pentru o durată de 30 de zile.

Citeste si:
Cum a reușit Nelu Tătaru să nu se infecteze cu coronavirus
Cum a reușit Nelu Tătaru să...

„Pe durata stării de asediu și a stării de urgență, proporțional cu gravitatea situației ce a determinat instituirea acestora și numai dacă este necesar, poate fi restrâns exercițiul unor drepturi sau libertăți fundamentale înscrise în Constituție, cu acordul ministrului justiției", se precizează în lege.

Conform articolului 7 din lege:

La instituirea stării de asediu sau a stării de urgență, unele atribuții ale administrației publice centrale și locale, legate de aplicarea dispozițiilor art. 20 din prezenta ordonanță de urgență, trec în competența autorităților civile și militare, prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau de urgență.

Autoritățile civile ale administrației publice centrale și locale de specialitate continuă exercitarea atribuțiilor care nu au fost transferate autorităților militare și au obligația de a acorda sprijin autorităților militare.

Citeste si:
Alexandru Rafila: Vaccinul anti-COVID se va administra repetat
Alexandru Rafila: Vaccinul...

Articolul 20 din legea privind decretarea stării de urgență oferă următoarele competențe:

Pentru aplicarea dispozițiilor prezentei ordonanțe de urgență, precum și a măsurilor prevăzute în decretul de instituire a stării de asediu sau a stării de urgență, autoritățile civile și militare au următoarele atribuții și răspunderi:

  • să întocmească planurile de acțiune și planurile de ridicare graduală a capacității de luptă, în conformitate cu ordinele și instrucțiunile proprii;
  • să dispună depunerea temporară a armelor, munițiilor și materialelor explozive aflate asupra populației și să procedeze la căutarea și ridicarea lor; la încetarea măsurii excepționale, acestea vor fi înapoiate celor în drept să le dețină; să dispună închiderea temporară a societăților care comercializează arme și muniții și să instituie paza acestora;
  • să limiteze sau să interzică circulația vehiculelor sau a persoanelor în anumite zone ori între anumite ore și să elibereze, în cazuri justificate, permise de liberă circulație;
  • să efectueze percheziții oriunde și oricând este nevoie;
  • să efectueze razii;
  • să exercite în mod exclusiv dreptul de a autoriza desfășurarea adunărilor publice, a manifestațiilor sau marșurilor;
  • să evacueze din zona supusă regimului stării de asediu sau de urgență persoanele a căror prezentă nu se justifică;
  • să dirijeze persoanele evacuate sau refugiate pe direcțiile și în zonele stabilite și să țină evidența acestora;
  • să protejeze informațiile cu caracter militar destinate a fi comunicate prin mass-media; informațiile cu privire la starea de asediu sau la starea de urgență, cu excepția celor referitoare la dezastre, se dau publicității numai cu avizul autorităților militare; mijloacele de comunicare în masă, indiferent de natura și de forma de proprietate; sunt obligate să transmită; cu prioritate, mesajele autorităților militare, la cererea acestora;
  • să dispună închiderea temporară a unor stații de distribuire a carburanților, a unor restaurante, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale asociațiilor și ale altor localuri publice;
  • să suspende temporar apariția sau difuzarea unor emisiuni ale posturilor de radio ori de televiziune;
  • să asigure paza militară a sediilor autorităților publice centrale și locale, a stațiilor de alimentare cu apă, energie, gaze, de radio și de televiziune, precum și a unor agenți economici sau obiective de importanță națională; când situația impune, dispun oprirea temporară a alimentării cu gaze, energie și apă potabilă, după caz;
  • să dispună raționalizarea alimentelor și a altor produse de strictă necesitate;
  • să emită ordonanțe militare;
  • să interzică circulația rutieră, feroviară, maritimă, fluvială și aeriană pe diferite rute;
  • dreptul de a ordona unităților Ministerului de Interne competente să efectueze rețineri pe timp de 24 de ore. Arestarea persoanei reținute se poate face pe baza mandatului dat de procurorul delegat.

Pe durata stării de urgență sunt interzise:

  • limitarea dreptului la viață, cu excepția cazurilor când decesul este rezultatul unor acte licite de război;
  • tortura și pedepsele ori tratamentele inumane sau degradante;
  • condamnarea pentru infracțiuni neprevăzute ca atare, potrivit dreptului național sau internațional;
  • restrângerea accesului liber la justiție.

Pe durata stării de urgență, președintele României nu poate dizolva Parlamentul, prin urmare nu poate fi demarată procedura de organizare a alegerilor anticipate.

Citeste si:
Opt români au fost implicați într-un accident rutier în Italia
Opt români au fost implicați...
Sursa foto: Pixabay

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Social »



Citește și
Orban: Orice creştere semnificativă a cazurilor poate duce la noi restricții
Setari Cookie-uri