Dacă în primele zile de la invazia Rusiei în Ucraina ne unea pe toți starea colectivă de șoc și de sperietură, acum avem de-a face cu multiple stări de anxietate, frică sau chiar panică. Oamenii reacționează în mod diferit, iar România, spre deosebire de țările care sunt deja obișnuite cu astfel de conflicte militare, nu are un mecanism colectiv de prin care să poată face față. Nu știm ce „arme emoționale” să folosim, iar asta nu face decât să ne sperie și mai mult, explică dr. Raluca Anton, doctor în psihologie și psihoterapeut, într-un dialog cu Wall-Street.ro

Societatea face acum un transfer de la alte situații de șoc trăite, cum a fost și perioada de început a pandemiei. Șocul și lipsa de predictibilitate sunt similare în cele două perioade. Rusia pare neobosită în a lansa noi atacuri și în încercarea de a cuceri noi orașe, la fel cum virusul infecta permanent alți oameni și lăsa mulți morți în urma sa. Inamicul de acum este unul vizibil, însă lipsa de cunoaștere a ceea ce urmează să se întâmple generează un stres la fel de mare.

Ceea ce se întâmplă e o traumă de șoc, așa o numim noi în psihologie, suntem cu toții șocați de ceea ce se întâmplă exact așa cum se întâmplă și în situațiile care țin de agresiuni fizice sau violuri sau abuzuri. Acum, desigur că nu este despre poporul român, ci despre ce li se întâmplă ucrainenilor. Dar noi suntem martori și avem cumva această senzație că agresorul ne pândește la colțul străzii și parcă așteaptă să ne facă și nouă rău.

Retail jobs

dr. Raluca Anton, doctor în psihologie și psihoterapeut

Raluca Anton, psihologSursa foto: Facebook / Psiholog Dr. Raluca Anton

Oamenii reacționează prin a face ceva

Încă de la începutul invaziei Rusiei în Ucraina, românii s-au mobilizat exemplar și și-au ajutat semenii din țara vecină. Donațiile și ajutorul acordat la punctele e graniță continuă să vină într-o mobilizare generală fără egal. Numai în București au venit șapte tone de ajutoare pentru Ucraina, în timp ce ONG-urile lucrează zi și noapte pentru a nu lăsa în urmă niciun cetățean venit să ceară ajutor în România.

Oamenii s-au mobilizat și fac lucruri. Asta pe de o parte îi ajută să simtă că sunt implicați, dar pe de altă parte vine și dintr-un soi de apartenență la o comunitate mai mare despre care simt că îi va proteja și apăra de acest agresor.

Citeste si:
Rusia susține că a respins un asalt al forţelor Kievului asupra...
Rusia susține că a respins o...

dr. Raluca Anton, doctor în psihologie și psihoterapeut

Numărul refugiaților ucraineni crește de la o zi la alta. De la declanşarea acestei crize, până la data de 3 martie, ora 24,00 în România au intrat 167.613 cetăţeni ucraineni şi au ieşit 109.687 cetăţeni ucraineni, coform datelor centralizate de Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră.

Până la momentul redactării acestui articol, mai bine de un milion de ucrainieni și-au părăsit țara pentru a fugi de război, ajungând în țările vecine.

„Nu știm ce arme emoționale să folosim”

Proximitatea acestui război de natură armată, cât și consecințele suportate de România, în urma conflictului economic dintre UE și Rusia sunt, fără îndoială, factori de de stres pentru fiecare dintre noi. Lipsa de control și de predictibilitate vor genera mereu emoții negative, mai ales într-un stat care nu este obișnuit cu astfel de situații extreme.

Citeste si:
Moscova: Intrarea Suediei și Finlandei în NATO, un factor...
Moscova: Intrarea Suediei și...

„Noi nu avem mecanisme de coping (n.red. strategii prin care un individ poate evita, diminua sau remedia pe cât posibil impactul negativ pe care o situație cu care se confruntă îl are asupra sa) și atunci bineînțeles că ne sperie. Nu știm ce „arme emoționale” să folosim. Și atunci cam greu putem să spunem că ne obișnuim, a trecut abia o săptămâna și puțin de atunci”, explică Dr. Raluca Anton.

Lipsa de control și neputința în fața unei tragedii, dar și teama unui eventual accident nuclear i-a determinat pe mulți români să dea năvală în farmacii și să le golească de iod. Iar aceasta este doar una din multele reacții pe care oamenii le au ca răspuns la ce se întâmplă în Ucraina.

Este clar un mecanism de protecție (...) e o replică a pandemiei ce vedem acum, doar că s-au schimbat lucrurile pe care oamenii le fac. Și va dau un exemplu concret. La Cluj, în urmă cu câteva zile, dacă voiai să mergi să îți faci pașaport găseai foarte multe locuri disponibile, însă acum nu mai găsești niciun loc, poți abia în luna aprilie.

Citeste si:
Republica Moldova interzice difuzarea de emisiuni de ştiri ruseşti
Republica Moldova interzice...

Deci practic oamenii la fel cum la începutul pandemiei își umpleau cămările cu făină și drojdie, acum își organizează actele și se asigură că toate lucrurile sunt în regulă. Acesta este și unul dintre lucrurile pe care le-am văzut la refugiați. Una dintre cele mai mari probleme ale lor e faptul că nu au actele în regulă, unele le sunt expirate sau alții nu au un pașaport. Și atunci sigur că toată călătoria lor înspre alte părți ale lumii devine foarte dificilă”, arată psihoterapeutul.

Cum să ne mai vedem de viață

După dimineața amară din 24 februarie, momentul T 0 al invaziei, începuturile din zi aproape că s-au transformat automat într-un scrollat intens pe paginile de știri și pe cele de social media. Deși multe persoane sunt tentate să fie constant în contact cu cele mai noi știri și update-uri legate de situația din Ucraina, volumul mare de știri poate fi în detrimentul protecției, este de părere psihologul.

Citeste si:
Bulgarii de la Devin intra pe piata apelor cu arome din Romania
Bulgarii de la Devin intra pe...

În general, oamenii jonglează cu stări diferite care pot fie să aducă o nevoie pregnantă de a sta mereu conectat cu informațiile, fie sunt stări care contribuie la o izolare și o nepăsare față de tot ceea ce se întâmplă. Dr Raluca Anton susține, însă, că există și o soluție de „compromis” în acest pachet destul de variat de sentimente pe care le resimțim deja de zile bune.

Mulți dintre noi avem nevoia să ne informăm tocmai pentru a ști și pentru a crește nivelul de predictibilitate. Cunoștințele au venit mereu să ne liniștească sistemul nervos, când știi ceva ești mai liniștit. Însă, cantitatea de știri la care ne supunem e în detrimentul protecției pentru că noi știm, din psihologie, că fiind expus la mai multe informații, creierul nu mai face diferența dacă pericolul e lângă noi sau e mai departe de noi și începe să reacționeze ca și cum am fi tot timpul în stare de pericol. De asta și nivelul de anxietate extrem de ridicat.

Citeste si:
Urmările pandemiei la nivelul sănătății mentale. Politicieni versus...
Urmările pandemiei la nivelul...

dr. Raluca Anton, doctor în psihologie și psihoterapeut

Total deconectați nu putem să rămânem, arată specialistul, motiv pentru care o variantă care ne-ar putea menține „sănătatea” psihicului este verificarea doar în anumite momente din zi a informațiilor noi care apar din Ucraina. În felul acesta, cantitatea de știri urmărită ar putea fi controlată de fiecare individ în parte. De aceea s-a creat o situație similară cu debutul pandemiei, atunci când expunerea numărului de noi îmbolnăviri, la orice oră din zi, a generat panică și anxietate.

Mai puține discuții politice și mai multe despre cum ne simțim cu adevărat

Dr. Raluca Anton ne suferează să ne luăm câteva momente pentru a ne adresa câteva întrebări utile în situația de față, un modalitate bună pentru a încerca să înțelegem cum ne simțim, ce ne-ar ajuta să ne liniștim dacă ne simțim agitați sau dezorientați.

Oare m-ar ajuta să mă duc să-mi verific actele și să văd dacă sunt în regulă? E ok, fă asta dacă asta simți că asta te ajută. Oare m-ar ajuta să vorbesc cu cineva?

Cred că ar fi ok să încercam să nu intrăm în atâtea discuții politice sau despre ordinea mondială. Nu știm care e realitatea, care e adevărul, teoriile conspirației niciodată nu au ajutat. Putem vorbi însă despre îngrijorările pe care le simțim când vine vorba de ce se întâmplă. Merg să vorbesc cu soțul meu nu despre cine, ce a făcut, ci mai curând despre faptul că sunt îngrijorată de ce se întâmpla”, a mai precizat psihoterapeutul.

Sursa foto: Shutterstock

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Raluca Juncu
Raluca este unul din reprezentanții entuziaști și curioși ai generației Millennials. A studiat Jurnalism la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării la Universitatea din București și a urmat un master în Comunicare și Resurse Umane, în cadrul aceleiași instituții. Timp de doi ani a fost redactor la revista Forbes România și colaborator în cadrul mai multor proiecte editoriale precum Top 500 companii , Top 30 cele mai influente femei, precum și...

Te-ar putea interesa și:


Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri