Povestea refugiaților ucraineni în România este una idilică, care pune în prim-plan generozitatea românilor. O generozitate cât se poate de reală, de altfel, în special în ce privește ajutorul privat, dar care este umbrită de cazuri tot mai dese de români ale căror resurse se epuizează, în condițiile în care ajutorul promis de stat întârzie.
Teoretic, statul român oferă 20 de lei/zi pentru fiecare refugiat cazat de o persoană din România, bani necesari pentru a acoperi cheltuielile necesare și pentru a asigura hrana.
Mamă-eroină, decorată de însuși Volodimir Zelenski
Acesta este și cazul lui Marius Frențescu, lucrător în construcții în vârstă de 46 de ani și al Nataliiei Lebedieva, 48, doctor pediatru, din Ucraina, Kiev, refugiată acum în România.
Marius și Nataliia s-au cunoscut în Italia, dar ea s-a întors în Ucraina pentru o vreme, după care a plecat în Italia din nou, pentru a-l cunoaște mai bine pe Marius. Ceea ce s-a și întâmplat, Marius și Nataliia căsătorindu-se ulterior în Italia.
Situația lor este cu atât mai specială cu cât Natalia este mamă a șase copii, dintre care doi sunt mari și au rămas în Ucraina, având la rândul lor familii, iar dintre cei patru pe care i-a adus în România împreună cu Marius, unul este un copil înfiat, cu dizabilități.
Citeste si:
Cât despre decizia de a o înfia pe fetița cu dizabilități, Nataliia spune că nu i-a fost deloc dificil, iar "acolo unde sunt deja mai mulți copii, poate să mai crească încă unul".
Efortul Nataliiei de a crește toți acești copii, în condiții uneori dificile, a fost remarcat de altfel de Volodimir Zelenski însuși, care a decorat-o personal cu titlul de mamă-eroină, oferindu-i și un ajutor financiar în acest sens.
Acum însă, Marius și Nataliia sunt în Huși, județul Vaslui, acasă la mama lui Marius, iar situația nu este una optimistă.
Cea mai mare temere, folosirea armelor biologice
Marius a fost în Ucraina la începutul lunii martie, la aproximativ 100 de kilometri de Kiev, lucrul care l-a frapat fiind că mai toate blocurile pe care le-a văzut fuseseră ocupate de armată, iar sirenele sunau încontinuu.
Citeste si:
Cât o privește pe Nataliia, decizia de a veni în România a fost pentru siguranța copiilor.
Nataliia nu este însă singura refugiată în această situație, o prietenă de a ei pe nume Iulia, din Ucraina, refugiată în partea Maramureșului, având nu mai puțin de 9 copii și înfuntând de asemenea o situație foarte grea în ce privește resursele de zi cu zi.
Cât privește contactul cu autoritățile române, Marius spune că încă nu i-a fost acordat ajutorul pentru mâncare. "Știi cum e cu birocrația", a explicat acesta, sugestiv, dar să spunem că am "rezolvat" ceva.
E greu. Copiii cer de mâncare, buteliile se consumă foarte repede și banii s-au terminat.
Marius Frențescu, lucrător în construcții
Situația din România este, de fapt, atât de lipsită de perspectivă încât, oricât de dificilă ar fi situația din Ucraina, chiar și având în vedere temerea ei cea mai mare, anume că Vladimir Putin ar putea decide să folosească armele biologice, Nataliia este hotărâtă să se întoarcă în țara ei cel târziu la sfârșitul lunii aprilie.
Citeste si:
"Cum se va sfîrși războiul din Ucraina nu-mi dau seama", explică Marius, arătând însă că este dispus chiar și să meargă în Ucraina, cu condiția să aibă un job.
Cât despre perspectiva de a fi nevoit să lupte odată ajuns acolo, acesta spune că nu s-ar da înapoi, "dar numai dacă este absolut necesar".
De altfel nici ideea de a lupta pentru România nu-l sperie pe Marius, care ar fi dispus să înfrunte sacrificiul suprem.
Când te cheamă patria, trebuie să fii prezent. Chiar dacă nu e așa curată România și nu e cum ar trebui să fie, până la urmă e pământul nostru și trebuie să-l apărăm.
Marius Frențescu, lucrător în construcții
De ce nu primesc bani direct refugiații ucraineni?
Situația grea a multor ucraineni din România, a fost confirmată pentru wall-street.ro și de Daniela Ursu, inginer, care la rândul ei are refugiați în grijă.
Citeste si:
"După cum se vede și din Ordonanța de urgență nr.20 din martie 2022, întâi s-au aprobat numai banii pentru mâncare, înțeleg că acum au trecut și banii de cazare, dar decoamdată nimeni nu a primit niciun ban. Problema pe care o văd foarte gravă este că cei mai mulți sunt cazați în case de către gazde, dar gazdele nu pot să furnizeze și mâncarea pentru familii numeroase și ucrainenii nu primesc din partea statului niciun ajutor financiar direct".
Astfel, a explicat aceasta, ucrainenii ajung în case undeva în țară, ajutoarele voluntarilor nu mai sunt, încep să aibă probleme și cele două centre din București, Gara de Nord și Romexpo, iar până una-alta multă lume a pus la dispoziție casele părinților de la țară, casele de vacanță de la mare sau de la munte, acești oameni fiind total abandonați acolo.
Citeste si:
După cum știm nu este o țară bogată, oamenii se descurcă greu ei înșiși, iar ucrainenii sunt complet abandonați fără niciun ban și fără posibilitatea de a-și procura mâncare.
Daniela Ursu, inginer
Nu în ultimul rând, a completat Daniela Ursu, în afară de fericiții care au nimerit la Cluj, București, Brașov, unde totuși oamenii au posibilități, sunt localități ca Târgoviște sau Huși, unde oamenii sunt foarte amărâți la rândul lor și nu pot susține financiar hrana unei alte familii, iar ucrainenii mor, la propriu, de foame.
Și atunci, a explicat aceasta, singura soluție rezonabilă este, "decât să mor de foame în 10 zile, mai bine mă duc în Ucraina și poate scap de bombe".
Sursa foto: Telegram / Nataliia Lebedieva
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
