În plină criză a energiei, furnizorii din Marea Britanie au agreat asupra unui plan prin care să stopeze explozia prețurilor la electricitate, plătindu-i pe clienții casnici ca să nu consume la orele de vârf, când cererea este mare și duce astfel la creșterea prețurilor. Ar fi un astfel de model aplicabil și în România?

Potrivit Bloomberg, majoritatea furnizorilor din Marea Britanie au acceptat acest plan, susținut în primul rând de National Grid (operatorul de transport și de sistem). Consumatorii vor fi practic stimulați să folosească curent electric în ore în afara intervalelor de vârf (16:00-19:00) în zilele cu cerere mare.

Cât vor fi plătiți consumatorii britanici ca să nu consume energie la orele de vârf

Pentru fiecare kWh neutilizat în intervalele de vârf, consumatorii ar putea primi 3 lire (deduse din factura lunară), până la un prag maxim de 100 de lire pe lună. Pierderile furnizorilor vor fi acoperite de National Grid.

Oficialii britanici se așteaptă ca acest plan să reducă presiunea asupra sistemului, făcând disponibili circa 2 GW – adică suficientă energie electrică pentru aproximativ un milion de gospodării.

Marea Britanie alocă deja 6,5% din PIB pentru politicile de protejare a consumatorilor de creșterile prețurilor la energie și gaze - fiind, la acest capitol, pe primul loc în Europa (România alocă 2,9% din PIB). Energia electrică s-a scumpit substanțial în Regat, astfel că, după ce actuala plafonare va expira, în primul trimestru din 2023 prețul pentru consumatorii casnici ar putea ajunge la 0,67 lire/kWh (3,75 lei/kWH), potrivit experților. Ar fi aproape dublu față de nivelul actual plafonat de 0,34 lire/kWh, adică 1,9 lei.

Ca termen de comparație, în România prețul energiei (plafonat) pentru consumatorii casnici este 0,68 lei/kWh sau 0,8 lei/kWh (în funcție de consumul mediu din 2021). Neplafonat, prețurile energiei variază în noiembrie între 0,67 lei (la Hidroelectrica și 12,38 lei/kWh, mari furnizori ca Enel și Electrica având prețuri de 1,68-1,91 lei/kWh.

Citeste si:
Aproape 15.000 de gospodării au rămas fără electricitate din cauza...
Aproape 15.000 de gospodării...

Ar putea fi plătiți și consumatorii din România ca să nu consume energie la ore de vârf?

Ar putea modelul britanic să fie aplicat și la noi? Surprinzător, da, dar asta numai dacă am avea contoare inteligente, așa cum au acum jumătate dintre gospodăriile din Marea Britanie. De altfel, și planul de stimulare a consumatorilor inițiat de National Grid li se aplică numai celor care au astfel de contoare.

Dacă am avea contoare smart, ”i-am putea spune consumatorului să pornească mașina de spălat rufe, de exemplu după ora 9:50 în fiecare seară, pentru că atunci va beneficia de un tarif care se poate să fie 10 % din tariful de la orele de vârf, pentru că e mai mică cererea pe acel interval. Sunt momente în care se plătește consumatorul pentru a consuma energie, deci am putea beneficia de tarife negative. De exemplu, bate vântul foarte mult, consumul este scăzut și atunci producătorii de energie sunt dispuși să plătească pentru a li se cumpăra energia”, explica recent, pentru wall-street.ro, Corneliu Bodea, CEO Adrem și președinte al Centrului Român al Energiei.

Citeste si:
Cine mai trebuie să depună declarație pe proprie răspundere pentru...
Cine mai trebuie să depună...

Practic, însă, sub 15% din gospodăriile din România au contoare inteligente. Segmentul de măsurare a consumului de energie este în responsabilitatea distribuitorului. Iar ANRE stabilește politica de investiții și direcțiile principale de investiții ale distribuitorilor. Or Autoritatea a avut mult timp ”o politică de temperare a investițiilor în zona de inteligență a rețelei, de smart metering. De-abia în ultimii 2-3 ani a stabilit niște termene, niște calendare mai strânse de implementare a sistemelor de smart metering”, afirmă Corneliu Bodea.

Sursa foto: Unsplash

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Radu Pircă
Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

Te-ar putea interesa și:

Mai multe articole din secțiunea Social »



Setari Cookie-uri