În plină criză a energiei, România întârzie cu implementarea unor soluții care ar putea ajuta atât consumatorii, cât și companiile din domeniu. În timp ce alte state au deja infrastructuri energetice inteligente, noi suntem încă prinși într-un model de acum jumătate de secol. Care ar fi soluțiile – și de ce nu sunt aplicate – ne-a explicat Corneliu Bodea, CEO Adrem și președinte al Centrului Român al Energiei.

România nu a investit în partea ”hard” a infrastructurii energetice. Ca urmare, în 2022 suntem încă beneficiarii perioadei de la sfârșitul anilor ‘60 și până în anii ‘80 de dezvoltare a infrastructurii energetice, a explicat Corneliu Bodea. Compania pe care o conduce, Adrem, este cel mai mare furnizor de soluții de automatizare din România și a jucat un rol extrem de important în ceea ce înseamnă automatizarea și modernizarea infrastructurii energetice.

Din această cauză, de pildă, avem o congestie majoră în zona Dobrogei, unde producem foarte multă energie și avem un potențial enorm regenerabil, atât solar, cât și eolian, dar nu putem ”scoate” energia din zona respectivă. Iar o altă problemă, care se resimte la nivelul consumatorilor, este cea a lipsei sistemelor ”smart metering” în materie de distribuție.

Doar 1 milion de contoare din România sunt inteligente

Astfel de sisteme ar rezolva foarte simplu problema, care se ridică acum, a facturilor prea complexe pentru consumatori și a disputelor legate de index. Și ar putea duce chiar la reducerea facturilor, dacă ar fi integrate într-un sistem smart.

”Nu știm indexul pentru că noi nu citim automat decât sub un milion de contoare din cele peste 8 milioane de contoare pe care le avem instalate”, a declarat Corneliu Bodea în interviul acordat wall-street.ro. Or ”o infrastructură de transport și distribuție a energiei smart pornește de la contorul inteligent, această interfață între consum și rețeaua energetică”.

Ce înseamnă un contor smart? Este contor capabil să transmită cu o frecvență mare – chiar și de câteva ori pe minut - date de consum către distribuitorul de energie electrică și care poate să pună la dispoziție aceste date de consum în timp real către furnizor și, mai general către piața de energie.

Citește și: ANRE: Furnizorii de energie sunt obligaţi să dea explicaţii clare consumatorilor cu privire la valoarea facturii

Am putea avea chiar tarife negative la energie

”În acest fel facilităm o relație inteligentă, flexibilă între rețea și consumatori, pentru că putem să dăm tarife care să fie diferențiate pe ore”, spune Corneliu Bodea. Se vorbește acum despre reduceri la nivelul Uniunii Europene la orele de consum maxim, or noi nu știm care sunt acestea, pentru că nu avem contoare inteligente, ci doar unele de pe care citim lunar indexul și îl trimitem furnizorului. Iar în această situație este aproape 50% din consumul din România.

Cum s-ar schimba lucrurile dacă am avea contoare smart? ”I-am putea spune consumatorului să pornească mașina de spălat rufe, de exemplu după ora 9:50 în fiecare seară pentru că atunci va beneficia de un tarif care se poate să fie 10 % din tariful de la orele de vârf, pentru că e mai mică cererea pe acel interval. Sunt momente în care se plătește consumatorul pentru a consuma energie, deci am putea beneficia tarife negative. De exemplu, bate vântul foarte mult, consumul este scăzut și atunci producătorii de energie sunt dispuși să plătească pentru a li se cumpăra energia”, spune Corneliu Bodea.

Citește și: Care este cea mai bună ofertă la energie electrică în septembrie. De ce a devenit mult mai important ce furnizor alegi

De ce nu avem contoare inteligente în România

De ce nu facem acest pas? Segmentul de măsurare a consumului de energie este în responsabilitatea distribuitorului. Iar ANRE stabilește politica de investiții și direcțiile principale de investiții ale distribuitorilor.

”Din păcate, în România ne aflăm unde ne aflăm pentru că nu a existat o o politică consistentă a agenției de reglementare care să îndrepte distribuitorul spre acest tip de investiții. Ba din contră, pentru o perioadă de timp a aplicat o politică de temperare a investițiilor în zona de inteligență a rețelei, de smart metering. De-abia în ultimii 2-3 ani a stabilit niște termene, niște calendare mai strânse de implementare a sistemelor de smart metering”, explică președintele Centrului Român al Energiei.

Citeste si:

    Nu doar actorii din piața de energie susțin necesitatea adoptării soluțiilor de ”smart metering”. Recent, chiar și ANPC propunea, ca soluție pentru diverse reclamații referitoare la facturi, urgentarea introducerii contoarelor inteligente. Portrivit comunicatului trimis de Protecția Consumatorilor, instituția consideră că "cea mai simplă soluție, pentru rezolvarea problemei calculului facturilor la energie, ar fi respectarea Legii nr. 123/2012, art. 66, alin. 4 care prevede că «ANRE poate aproba devansarea aplicării calendarului de implementare a sistemelor de măsurare inteligentă, în condițiile unor analize cost-beneficiu ce demonstrează existența avantajelor și la nivelul consumatorilor, iar alegerea acestei soluții este mai avantajoasă decât cea a instalării contoarelor clasice».”

    Citeste si:

      Cum stau alte țări europene în materie de contoare inteligente

      De altfel, nu suntem singura țară care este în urmă din acest punct de vedere – deși în 2009, Directiva UE privind gazele și electricitatea preconiza că toate gospodăriile din Uniune vor avea contoare inteligente până în 2022. În 2019 a apărut un nou pachet de reglementări, cu prevederi pentru țările care nu trecuseră încă la smart metering. Dar, potrivit celor mai recente date, în 2020 rata de penetrare a contoarelor inteligente era de numai 43% și se estima că abia în 2030 va trece de 90%.

      La un nivel scăzut sunt în continuare țări ca Austria, Grecia, Polonia, dar și Germania. Potrivit estimărilor Comisiei Europene, instalarea de contoare inteligente poate aduce economii de energie de 3%, dar și beneficii de circa 160 de euro pe an la gaze și 309 euro pe an la electricitate – la prețurile dinaintea crizei energetice.

      ”Ceea ce vedem este că acele țări care au investit puternic în ceea ce înseamnă smart grid, inteligența rețelelor și sisteme de măsurare inteligentă, care sunt o cărămidă la baza acestei construcții, au astăzi un preț al energiei mult mai bun și au un raport al energiei regenerabile în totalul consumului de energie mult mai mare”, conchide Corneliu Bodea.

      Sursa foto: Unsplash

      Abonează-te pe

      Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

      Despre autor
      Radu Pircă
      Radu Pircă a lucrat în presa scrisă, online, TV și radio la ProTV, Cotidianul, stirileprotv.ro, ProFM, Jurnalul și Cultura, printre altele. A ținut seminarii de istoria gândirii politice și istorie politică și a publicat articole de istorie în România și Franța. Este absolvent de Științe Politice, în cadrul SNSPA.

      Te-ar putea interesa și:



      Mai multe articole din secțiunea Social »



      Setari Cookie-uri