Pe 4 martie 2025, se împlinesc 48 de ani de la unul dintre cele mai devastatoare evenimente din istoria recentă a României - cutremurul din 1977, un moment care a schimbat pentru totdeauna percepția țării noastre asupra riscului seismic.
Cutremurul din 1977, un dezastru de proporții fără precedent
În seara de 4 martie 1977, la ora 21:22, România a fost zguduită de un cutremur catastrofal cu magnitudinea de 7,4 Mw, având epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de 94 km. Undele seismice au fost atât de puternice încât s-au resimțit până la distanțe mari - la nord până la Moscova și Sankt Petersburg, adică la 2400, respectiv 2600 km de epicentru.
Deși s-a simțit în mai multe țări învecinate, România a suportat cele mai grave consecințe. Bucureștiul, capitala țării, a fost epicentrul tragediei, înregistrând cele mai multe pierderi de vieți omenești și pagube materiale.
Bilanțul tragic al cutremurului din 1977
Statisticile oferite de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului arată amploarea dezastrului:
- 1.578 de persoane și-au pierdut viața la nivel național, dintre care 90% (1.424) doar în București
- 11.321 de persoane au fost rănite (7.598 în București)
- 120 de victime s-au înregistrat în Bulgaria și Republica Moldova
- 32.900 de locuințe au fost avariate grav
- 182.000 de locuințe au suferit avarii mai puțin severe
- Aproximativ 200.000 de oameni au fost direct afectați
- 35.000 de familii au rămas fără adăpost
- 763 de unități industriale au fost afectate
- 11 clădiri de spital au devenit nefuncționale (9 în București, inclusiv spitalele Floreasca și Colentina)
- 6 clădiri universitare, 374 unități de învățământ și 763 unități economice au fost avariate
- 23 de județe au fost grav afectate.
Bucureștiul, cel mai greu încercat
Capitala României a suferit cel mai mult, cu 32 de clădiri (majoritatea construite în perioada interbelică) prăbușite complet. Multe dintre aceste construcții fuseseră deja afectate structural de cutremurul din 1940 de magnitudine 7,7 grade pe scara Richter la 150 km adâncime, iar starea lor precară a fost fatală în 1977.
Imaginile Bucureștiului din acele zile rămân mărturii zguduitoare: blocuri turn prăbușite, echipe de salvare lucrând printre ruine, și un oraș întreg cufundat în haos. Printre victime s-au numărat și personalități ale timpului, precum cântăreața Doinea Badea, actorul Toma Caragiu, regizorul Alexandru Bocăneț, fizicianul Florin Ciorăscu, poetul A.E. Baconski și prozatorul Alexandru Ivasiuc.
Lecții învățate și schimbări în normele de construcție
Cutremurul din 1977 a reprezentat un punct de cotitură în conștientizarea riscului seismic în România. În urma acestei tragedii, autoritățile au fost nevoite să revizuiască fundamental codurile de proiectare seismică, adaptându-le la specificul cutremurelor.
Noile norme de construcție au devenit treptat mai stricte și mai avansate, încercând să prevină repetarea unei asemenea tragedii. Cu toate acestea, vulnerabilitatea seismică a clădirilor rămâne o problemă majoră în România și astăzi, după cum o demonstrează Strategia Națională de Reducere a Riscului Seismic, listele clădirilor expertizate și încadrate în clase de risc seismic, precum și Modelul European de Risc Seismic lansat în 2020.
Importanța pregătirii pentru viitor
Cutremurele nu pot fi prezise, cel puțin nu cu mijloacele științifice actuale. Ele rămân imprevizibile, o amenințare constantă cu potențial devastator. Un seism puternic se poate produce oricând, iar cea mai bună apărare este pregătirea.
Este vital să învățăm din lecțiile trecutului. O înțelegere mai bună a acestor fenomene, asigurarea siguranței clădirilor existente prin consolidări și respectarea normelor pentru construcțiile noi, precum și educarea populației cu privire la comportamentul corect înainte, în timpul și după un cutremur sunt esențiale pentru creșterea rezilienței societății românești în fața unui potențial dezastru seismic.
La nivel personal, fiecare trebuie să își facă un plan de acțiune pentru seism: să pregătească un rucsac, să discute locuri de întâlnire cu cei dragi, să știe unde să se adăpostească în mai multe situații, etc. Am detaliat mai multe în acest articol.
Amintirea cutremurului rămâne
La 48 de ani distanță, amintirea cutremurului din 1977 rămâne vie în memoria colectivă a României. Pentru generațiile care au trăit acel moment, 4 martie reprezintă o dată încărcată. Pentru generațiile mai tinere, este o lecție despre importanța pregătirii pentru dezastre naturale.
