Iuliana Asoltanei a studiat artele textile la Liceul de Arte din Iasi si la Facultatea de Arte din acelasi oras. In timpul facultatii s-a angajat la o firma de animatie, apoi la o companie care fabrica haine. Nu i-a placut nici una, nici alta, asa ca a ajuns la teatru, unde facea costumele pentru spectacole si se ocupa de partea de marionete. A renuntat, dupa cateva proiecte, si la lumea teatrului.

Apoi a ajuns la Bucuresti, unde a lucrat aproape trei ani la o firma care face jocuri pe calculator, timp in care a inceput sa lucreze la propriile bijuterii pentru ca nu gasea ceea ce dorea si se asorta la hainele cu care era imbracata. „Am inceput dintr-o nevoie si era si o placere”, povesteste Iuliana.

A ajuns sa colaboreze cu diverse magazine si sa realizeze bijuteriile pentru prezentari de moda, iar in 2008 a decis ca activitatea sa are potential sa devina „serioasa”, asa ca si-a dat demisia de la locul de munca si a pleca in Olanda, „caine surd la vanatoare”, pentru a studia la o scoala de bijuterii. A plecat in noiembrie si s-a intors in martie 2009, dupa ce s-au terminat banii economisiti. A vrut sa se angajeze in Olanda si sa intre la facultate acolo, dar a fost dificil sa gaseasca un loc de munca in plina criza economica. A primit doua oferte de job, una in Los Angeles si una in Paris, dar nu erau avantajoase in ceea ce priveste relocarea, asa ca s-a intors in Romania.

La cateva luni dupa ce s-a intors in Iasi, bunica i-a oferit 1.000 de lei pentru cand „s-o marita”, bani pe care i-a folosit pentru a face un PFA si a cumpara materiale. Apoi, Iuliana a inceput sa colaboreze cu diverse firme din Iasi, Cluj si Bucuresti si sa participe la targuri de design.

Vast Resources anunta...
Citeste si: Investitii de pana la 7 mil. dolari in mine de aur, argint si cupru

Venitul generat de proiectul cu flori din material textil, inceput in Olanda si continuat in Romania, a fost investit si reinvestit in mica afacere cu bijuterii care se dezvolta si din care traia Iuliana. Cunostiintele in domeniul 3D nu au fost uitate, ci au fost folosite pentru a realiza in 3D obiecte cu specific romanesc reinterpretat, precum cosuri de nuiele, strachini sau linguri.

In 2013 a revenit in Bucuresti, unde, cu rabdare, lucreaza, din sufragerie, la colectiile de bijuterii si finalizeaza pana noaptea, tarziu, comenzile primite. De la nadele de pescuit ale tatalui ei pe care le folosea pentru a-si confectiona coliere, Iuliana a trecut, treizeci de ani mai tarziu, prin materiale textile, piele, alama si s-a oprit la rasina, in combinatie cu sticla de murano, cu pietre semipretioase, perle de cultura si metale pretioase.

Educatia estetica si nisa de bijuterie contemporana

In Romania lipseste cultura obiectului realizat in tara, sentimentul de mandrie conferit de obiectele realizate de designerii romani, dar si educatia estetica. „In Olanda am remarcat ca erau foarte mandri de artistii, de designerii din zona lor – era o chestie de mandrie pe care nu am intalnit-o in Romania”, povesteste Iuliana.

Publicul interesat de bijuteria contemporana este satul de mass market si se reorienteaza catre brandurile locale, iar apetitul pentru brandurile romanesti este in crestere in marile orase ale Romaniei, considera Iuliana. Designerul isi defineste publicul cu varta cuprinsa intre 25 si 60 de ani, cu un stil bine format, care foloseste bijuterii pentru a atrage atentia asupra atuurilor.

2015, anul in care toate...
Citeste si: 2015, anul in care toate materiile prime s-au ieftinit masiv

„Nisa de persoane interesate de bijuterie contemporana nu este extrem de mare si daca nu ma reinventez frecvent, atunci nu reusesc sa le ofer lucruri noi. Isi cumpara piese noi dintr-o colectie si se satura”, povesteste Iuliana.

In general, o colectie are intre 10 si 15 piese unice, iar dezvoltarea dureaza trei-sase saptamani, timpul fiind recuperat in costul atribuit, ulterior, produselor. „Intre momentul in care dezvolt un produs pentru prima data si momentul in care il pun in vanzare trece o perioada intre una si trei luni in care eu testez piesele. Le port si vad ce probleme sunt, si le si remediez, fac ajustari, daca e necesar”, explica Iuliana.

Participarea la targuri aduce, pe langa o crestere a vanzarilor, si o interactiune mai buna a publicului cu produsele realizate, pentru ca clientul sa isi dea seama daca ii place greutatea obiectului si modul in care este facut.

Vanzarile de la targurile de design variaza intre 500 de euro si 2.000 de euro, in functie de oras si de sezon. Spre exemplu, in perioada de sarbatoare, precum Martisor sau Craciun, sunt cele mai mari vanzari. Restul vanzarilor sunt generate de site si de magazinele sau galeriile de arta din Bucuresti, Craiova, Sibiu si Iasi cu care colaboreaza.

Carpathian Gold a primit...
Citeste si: Carpathian Gold a primit licenta de exploatare a aurului la Rovina

Sursa foto: Iuliana Asoltanei