Conform datelor statistice furnizate de INSSE, pana la finele lunii iulie 2017, s-a inregistrat o crestere de 5% a numarului turistilor, comparativ cu anul 2016. Mamaia, Eforie Nord si Venus au fost statiunile cu cea mai mare cerere, iar la polul opus s-au situat Costinesti, Neptun si Eforie Sud. Se simte o tendinta de crestere a numarului de turisti in sudului litoralului fata de anii anteriori, mai ales a turistilor familisti.

Intre mai si iulie, pe litoralul romanesc au ajuns aproximativ 590.000 de turisti, din care peste 26.000 turisti straini.

Topul celor 10 tarile de provenienta a turistilor straini, care au sosit pe litoralul romanesc, in luna iulie 2017, a fost: Germania, SUA, Israel, Franta, Polonia, Regatul Unit, Italia, Belgia, Austria, Republica Moldova.

Turistii care au sosit anul acesta pe litoral au avut de ales dintr-o paleta larga de oferte, in functie de serviciile preferate si bugetul disponibil pentru concediu. La data de 1 septembrie 2017, conform site-ului oficial al Ministerului Turismului, in statiunile de pe litoralul romanesc, inclusiv Constanta, Eforie si Mangalia erau 1510 structuri de cazare clasificate, care aveau 49.201 spatii de cazare si puneau la dispozitie un numar de 107.112 locuri de cazare, potrivit FPTR.

Dintre locurile de cazare, cele mai multe, adica 62.100 sunt reprezentate de locuri in hoteluri, iar restul de 45.012 de locuri de cazare sunt in vile, campinguri, hosteluri. FPTR aproximeaza ca 15% din locuintele private din statiunile si orasele de pe litoral, se inchiriaza in timpul sezonului estival, ceea ce genereaza un numar foarte mare de persoane cazate, ducand la o aglomerare a statiunilor si la o concurenta neloiala pentru structurile clasificate.

Spatiile de cazare din hotelurile de 1,2 stele s-au vandut in procent de 60% prin agentii de turism si 40% prin alte sisteme de rezervari. Spatiile de cazare in hotelurile de 3,4 si 5 stele s-au vandut in procent de 35% prin agentii de turism si 65% prin alte sisteme de rezervari.

Inceputul sezonului 2017 a debutat cu un grad de ocupare de aprox. 60% datorita biletelor vandute prin sistemul early booking. La sfarsitul lunii iulie 2017 insa, gradul de ocupare, a scazut cu pana la -20% comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut. In a doua decada a lunii august si inceputul lunii septembrie gradul de ocupare a fost la fel comparativ cu cel de anul trecut. Odata cu reintoarcerea vremii bune, dar si prin pastrarea tarifelor de varf de sezon si de sezon intermediar dincolo de perioada consacrata, hotelierii au reusit sa reduca din deficit.

Desi numarul de turisti a crescut statistic cu 5% in comparatie cu anul trecut, care a fost unul "exceptional", profitul nu l-a depasit pe cel din anul anterior, fiind chiar mai scazut. Cauzele au fost cresterea fondului de salarii, cresterea costurilor pentru utilitati dar si cresterea pretului alimentelor.

Comparativ cu sezonul 2016, in sezonul estival 2017 s-au vazut rezultatele relaxarii fiscale, reducerea TVA-ul la alimentatie, largirea conceptului de cazare si mai ales introducerea impozitului specific, toate acestea datorandu-se eforturilor depuse de membrii FPTR.

Avand in vedere ca sezonul estival s-a decalat in ceea ce priveste vremea, au fost multi turisti care au preferat sa vina pe litoral la sfarsitul lunii august sau la inceputul lunii septembrie. O parte dintre hotelurile de pe litoral s-au inchis inainte de jumatatea lunii septembrie, odata cu inceperea scolilor, dar sunt inca hoteluri care vor fi deschise pana la finalul lunii septembrie. Pe langa faptul ca vremea a foarte buna la finalul lunii august si inceputul lunii septembrie si tarifele au fost mult mai scazute decat in plin sezon estival. Tarifele practicate in luna septembrie ajung pana la 70% mai ieftine decat in varf de sezon.

Vremea rea (furtuni, ploi, temperaturi scazute), atat in prima luna de sezon, iunie, dar mai ales in luna iulie (luna de varf de sezon, care trebuia sa asigure o mare parte din bugetul prognozat), i-a tinut pe multi romani departe de litoral. Faptul ca multi hotelieri nu folosesc contracte ferme tip charter sau allotment cu turoperatorii specializati din piata de profil, a permis anularea rezervarilor in numar foarte mare, pentru aceasta perioada. Managerii din turism nu sunt pregatiti sa contracareze efectele negative care se rasfrang asupra afacerii lor in situatii neprevazute (anul acesta vremea rea, in trecut criza economica sau schimbari bruste ale comportamentului de consum, ca urmare a unor situatii international: atacuri teroriste, calamitati naturale s.a.). De multe ori, acestia au reactii care actioneaza in dezavantajul lor si al destinatiei, prin scaderi masive de preturi in perioade cand nu este normal (sezon) sau, din contra, cresteri nejustificate, cand constata ca vremea este buna.

In situatiile in care litoralul se confrunta cu vremea rea, ca in acest sezon, o importanta foarte mare pentru un grad de ocupare bun o reprezinta atractivitatea destinatiei turistice. Atat timp cat turistul potential stie ca nu are posibilitati suplimentare de petrecere a timpului in destinatie, atunci cand vremea nu permite accesarea serviciilor de plaja, acestia prefera sa-si anuleze sejurul. Daca destinatia turistica ar oferi posibilitati de distractie, (centre de distractii in-door, mall-uri, spectacole dedicate copii, cabaret, cazino, spectacole sau restaurante cu specific care ofera programe dedicate s.a. m.), decizia turistilor de a veni la mare nu ar depinde in masura atat de mare de vreme. Aceste facilitati se gasesc, din pacate, intr-o mica masura doar in Mamaia-Constanta si foarte putin in restul statiunilor.

Pentru ca un produs sa fie competitiv, pe plan national si mai ales international, el trebuie sa fie identificat pe piata si sa se prezinte ca un produs coerent, care se adreseaza unor nise de consumatori potentiali, prezentand atribute precise. Din pacate, o mare problema a litoralului romanesc este ca, de ani de zile, statiunile nu si-au pastrat sau dezvoltat aceste atribute, intr-un mod definitoriu pentru destinatie (ex. Mamaia Nord-turism de distractie, Eforiile si statiunile din sud-turism pentru familii, turism de sanatate, Costinesti – turism de tineret, Vama Veche si 2 Mai-ecoturism etc.).

Nu se stie care este volumul turismului nedeclarat si necuantificat, cate mii de apartamente sunt neclasificate si care opereaza in regim de inchiriere(Mamaia), cata capacitate de cazare ofera localnicii (Eforie Nord si Sud, Vama-Veche, 2 Mai etc.), mai ales ca numarul lor creste puternic de la an la an.

Angajatii din sistemul public, au asteptat sa-si faca vacanta de vara achitand serviciile cu vouchere de vacanta, oferite de stat angajatilor sai. Din acest motiv, angajatii statului roman au intarziat rezervarea sejururilor, in asteptarea mult promiselor tichete de vacanta. Desi Guvernul a promis sprijinul in favoarea acestui demers, in final tichetele de vacanta nu au ajuns la angajati in timp util.

In lipsa unui managementului judicios al destinatiilor turistice, s-au acordate de catre primarii autorizatii marilor retaileri pentru constructia de hipermarketuri, autorizatii pentru mici magazine alimentare acolo unde nu este necesar, ceea ce a dus la transformarea statiunilor turistice in orase si a turistilor in locuitori, iar operatorilor din turism le-au provocat pierderi mari in vanzarile din activitatea de alimentatie publica.

Cu toate ca Ministerul Turismului nu s-a implicat in promovarea litoralului romanesc, mediul de afaceri a investit in structuri de cazare pe litoralul romanesc a creat oferte si servicii cat mai diversificate, care sa cuprinda o arie cat mai larga de turisti. Desi mediul de afaceri din turism depune eforturi, in fiecare an pentru cresterea numarul turistilor din statiunile de la malul marii, se confrunta de mai bine de 20 de ani cu numeroase probleme: lipsa fortei de munca din turism, administrarea si atribuirea ineficienta a plajelor, lipsa unui plan urbanistic coerent, lipsa punctelor sanitare, iluminatului public deficitar, spatii verzi neamenajate, acces dificil in destinatie, drumuri neasfaltate sau crapate, trotuare distruse, lipsa parcarilor. Toate aceste probleme dar si lipsa managementului eficient al statiunilor, duc pe termen lung, la scaderea atractivitatii destinatiei, a scaderii interesului turistilor pentru litoralul romanesc.

Chiar daca cheltuielile au crescut semnificativ in 2017, o parte dintre investitori vor reinvesti profitul obtinut in 2017, in special din nordul zonei Mamaia, a zonei Navodari si in sudul litoralului, unde vor fi interesati de noi investitii. Vor continua investitiile in structurile de primire turistica existente, astfel incat sa se ridice gradul de confort spre minim 3 stele. Conjunctura internationala va fi in continuare favorabila dezvoltarii turismului intern si a incomming-ului.

In privinta tarifelor, acestea vor ramane aproximativ la fel sau vor creste cu maxim 5%. Va exista o disputa intre marii tour-operatori care au o bonitate recunoscuta in vederea contractarii spatiilor de cazare, in special cele de 3, 4 si 5 stele, care ofera tipurile de cazare cu demipensiune, pensiune completa si all inclusive.

Sursa foto: Aleksandar Todorovic / Shutterstock.com

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Turism »



Setari Cookie-uri