Economia circulară încearcă să păstreze această valoare în lanț prin utilizare directă, compostare, digestie anaerobă sau separarea nutrienților. Miza este și una economică: un flux secundar devine util când fertilizantul, energia sau amelioratorul de sol obținut justifică procesarea și logistica, cu efecte ce ajung până la consumator: accesul fermierilor la nutrienții de care culturile au nevoie contribuie la obținerea unor recolte suficiente și la parametrii de calitate urmăriți, în timp ce recuperarea resurselor deja existente în sistem poate reduce dependența de inputuri cumpărate și presiunea costurilor care se propagă de-a lungul lanțului până în prețul alimentelor.
Lucruri care schimbă perspectiva
- Waste4Soil, proiect european derulat între 2023 și 2027, dezvoltă zece soluții pentru transformarea reziduurilor de procesare alimentară în amelioratori de sol de origine biologică. Sunt testate compostarea, biocharul și tehnologii de recuperare a nutrienților din digestat.
- FertiCovery a analizat peste 150 de tehnologii și a selectat 25 de lanțuri de recuperare pentru evaluare tehnică, economică și de piață.
- Europa produce peste 1,4 miliarde de tone de dejecții zootehnice anual: circa 75% provin de la bovine, iar porcinele și păsările contribuie cu aproximativ 12% fiecare (Cordis-EU).
- În cazul puilor de carne, resursa care ajunge pe teren nu este formată doar din dejecții. Amestecul rezultat include și așternutul vegetal din hale și formează un fertilizant organic relativ uscat, care aduce în circuit atât nutrienți, cât și materie organică.
- Folosirea fertilizanților organici se poate și simți temporar. Manipularea, aplicarea și încorporarea în sol a gunoiului de fermă, pot elibera compuși volatili care produc un miros specific. Este un fenomen cunoscut al acestei lucrări agricole, iar intensitatea lui variază în funcție de caracteristicile materialului, umiditate, condițiile meteo și modul de gestionare. Aplicarea bunelor practici și tehnici BAT reduc atât mirosul, cât și emisiile gazoase.
- Costul fertilizării este și un risc de business. În trimestrul IV 2025, fertilizanții și amelioratorii de sol erau în România cu 16,8% mai scumpi decât cu un an înainte, cea mai mare creștere din UE, potrivit Eurostat. La nivel european, noile tensiuni de pe piața energiei au împins din nou în sus prețurile fertilizanților în 2026. În acest context, nutrienții care pot fi recuperați în interiorul sistemului alimentar capătă nu doar valoare agronomică, ci și valoare de substituție pentru inputurile cumpărate.
Industria alimentară devine mai eficientă când valorifică și fluxurile secundare
Produsul principal este doar o parte din bilanțul unei fabrici sau ferme. Ceea ce rămâne după producție poate păstra încă valoare biologică, agronomică sau energetică: nutrienți, materie organică, grăsimi, proteine ori energie potențială. Într-un model liniar, acestea sunt tratate în primul rând ca reziduuri care trebuie gestionate; într-un model circular, întrebarea devine ce poate fi recuperat și readus în circuit. Dejecțiile zootehnice pot deveni fertilizanți organici, resturile organice pot intra în compostare sau digestie anaerobă, iar anumite fluxuri rezultate din procesare pot fi transformate în materii prime pentru alte utilizări. Eficiența nu mai înseamnă astfel doar cât produs obții din resursele introduse în sistem, ci și câtă valoare reușești să nu pierzi după obținerea lui. Un exemplu este proiectul Waste4Soil care lucrează cu opt categorii de reziduuri și urmărește obținerea de compost, biochar, biophosphate, hidrolizate și biostimulatori.
Păstrând abordarea, pentru o companie, criteriul este concret: cât costă colectarea, separarea și transportul și ce valoare poate fi recuperată. Pentru fermieri, aceeași ecuație înseamnă acces la nutrienți și materie organică deja existenți în sistem, care pot înlocui o parte din inputurile cumpărate și pot reduce expunerea la fluctuațiile prețurilor fertilizanților. Pentru consumator, beneficiul se vede în două direcții: o presiune mai mică asupra costurilor care ajung în prețul alimentelor și un mod de a produce hrană care valorifică mai bine resursele naturale, întorcând nutrienții și materia organică în sol în loc să îi transforme în deșeuri.
Dejecțiile zootehnice au valori diferite în funcție de specie și formă
Gunoiul de bovine este frecvent solid sau semisolid, bogat în material organic și relativ voluminos. Este avantajos aproape de fermă, dar transportul pe distanțe mari poate costa mult. Dejecțiile porcine sunt adesea lichide. Pot fi pompate și separate, iar nutrienții solubili rămân mai ales în fracția lichidă; fosforul și materia uscată se concentrează mai mult în cea solidă.
Amestecul de gunoi de pasăre cu așternut este, de regulă, mai uscat și mai concentrat în azot și fosfor. De remarcat este faptul că necesarul de energie fosilă pentru producerea industrială a fertilizanților anorganici pentru azot (N), fosfor (P) și potasiu (K) este una ridicată, producerea azotului mineral fiind deosebit de intensivă energetic, depinzând de tehnologia utilizată. Prin urmare, din perspectiva economiei circulare, gunoiul de pasăre (dejecții în amestec cu așternutul de paie) nu este doar un „deșeu care trebuie eliminat”, ci un material care conține cantități semnificative de nutrienți cu valoare agronomică și economică.
Digestia anaerobă recuperează energie fără să elimine valoarea fertilizantă
Pentru industrie, o soluție circulară trebuie să funcționeze economic, nu doar tehnic, iar proiectul FertiCovery evaluează nu doar tehnologia, ci și costurile, performanța și barierele de piață.
Digestia anaerobă transformă o parte din materia organică în biogaz, iar digestatul păstrează nutrienți care pot reveni în agricultură. EU CAP Network arată că un sistem închis poate limita pierderile de azot și potasiu, iar digestatul rezultat are valoare fertilizantă. Din același flux pot rezulta, astfel, energie și fertilizant. Digestatul trebuie însă depozitat, transportat și aplicat eficient.
Nutrienții recuperați pot reintra în producția de biomasă, dar procesarea nu elimină riscul pierderilor de azot și fosfor. Separarea, compostarea sau digestia pot face fluxurile mai stabile ori mai ușor de transportat.
Circularitatea devine interesantă pentru un business când reduce o achiziție
Valoarea economică a unui flux secundar nu vine doar din faptul că nu mai trebuie gestionat ca reziduu, ci și din ce poate înlocui în cealaltă parte a bilanțului. Dacă azotul, fosforul sau potasiul recuperate din dejecții și alte fluxuri organice pot substitui o parte din fertilizanții cumpărați, compania transformă simultan un cost de gestionare într-o resursă și reduce necesarul unui input extern. Ecuația a devenit mai relevantă într-o perioadă în care prețul fertilizanților rămâne volatil și puternic dependent de energie. În cazul fertilizanților azotați, gazul natural poate reprezenta 70–80% din costurile de producție, potrivit Planului de Acțiune pentru Fertilizatori prezentat de Comisia Europeană în mai 2026. În trimestrul IV 2025, costurile fertilizanților în UE erau încă cu 62% peste nivelul din 2020, iar în aprilie 2026 prețurile fertilizanților azotați se situau cu aproximativ 40% peste nivelul din decembrie 2025.În România, potrivit Eurostat, fertilizanții și amelioratorii de sol erau în cu 16,8% mai scumpi decât cu un an înainte, înregistrând cea mai mare creștere din UE.
Sursă grafic: Eurostat, mai 2026, https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20260519-1
Piața este puternic expusă și de aceea, în această ecuație, nutrienții care pot fi recuperați în interiorul sistemului alimentar capătă nu doar valoare agronomică, ci și valoare economică de substituție pentru o parte dintre inputurile cumpărate, acolo unde compoziția, distanța și costurile de aplicare fac această utilizare eficientă. Din această perspectivă, o tonă de gunoi de grajd sau fermă nu are doar un cost de manipulare, depozitare și transport, ci și o valoare de substituție dată de nutrienții pe care îi conține. Aceasta diferă în funcție de compoziție, distanța până la teren și costul aplicării, motiv pentru care circularitatea nu face automat orice flux profitabil. Dar, acolo unde ecuația funcționează, avantajul este dublu: mai multă valoare extrasă din aceeași bază de resurse și o expunere mai mică la volatilitatea unor inputuri cumpărate din exterior și, implicit, un cost mai mic transferat către cumpărătorii de alimente.
Valoarea nutrienților depinde și de cât de bine sunt păstrați în circuit
Recuperarea nutrienților nu se termină însă în momentul în care gunoiul de fermă pleacă din fermă. Cele mai bune tehnici disponibile (BAT) ale Uniunii Europene pentru creșterea intensivă a păsărilor și porcilor tratează aplicarea dejecțiilor ca pe o operațiune care trebuie planificată, nu ca pe simpla eliminare a unui material rezultat din fermă. Astfel, înainte de a ajunge pe teren, este tratat tehnologic pe platforme betonate, iar terenul trebuie evaluat științific, ținând cont de tipul și starea solului, pantă, condițiile climatice, drenaj, rotația culturilor și apropierea de resursele de apă. Cantitatea aplicată trebuie corelată cu necesarul culturii și cu aportul existent de azot și fosfor, iar terenul trebuie verificat pentru identificarea condițiilor care ar putea favoriza scurgerea. Pentru dejecțiile lichide sunt prevăzute și tehnici precum aplicarea în benzi sau injectarea în sol, iar pentru materialul răspândit la suprafață, BAT 22 prevede încorporarea cât mai rapidă în sol, acolo unde tehnica este aplicabilă.
Un fertilizant organic se poate face simțit
Există și o parte a acestui circuit care poate fi simțită limitat ca timp de oamenii din apropierea terenurilor agricole: aplicarea fertilizanților organici poate produce temporar un miros specific, pentru că vorbim despre materie biologică din care sunt eliberați compuși volatili. Nu este o particularitate a unei anumite ferme sau regiuni, ci un efect cunoscut al utilizării agricole a dejecțiilor zootehnice. Ghidurile europene tratează aplicarea pe teren, alături de adăpostirea animalelor și depozitarea dejecțiilor, printre sursele obișnuite de miros asociate activităților zootehnice. Intensitatea nu este însă constantă: depinde de caracteristicile materialului, temperatură, umiditate, vânt și tehnica de aplicare, iar bunele practici și BAT prevăd tocmai măsuri pentru reducerea emisiilor și a disconfortului.
Faptul că mirosul poate apărea nu înseamnă însă fermierii nu aplică corect sau nu iau măsuri de minimizare. BAT europene prevăd explicit măsuri pentru prevenirea sau reducerea emisiilor și a impactului olfactiv: gestionarea și acoperirea corespunzătoare în timpul depozitării, luarea în calcul a direcției dominante a vântului, anumite forme de tratare a dejecțiilor și alegerea unor tehnici de aplicare care limitează emisiile. Pentru situațiile în care există sau este de așteptat un disconfort la receptorii sensibili, BAT prevăd inclusiv un plan de management al mirosului, cu monitorizare, identificarea surselor și măsuri de reducere. Cu alte cuvinte, mirosul temporar nu poate fi scos complet din realitatea fertilizării organice, dar intensitatea și durata lui pot fi controlate prin respectarea cerințelor legale și a prevederilor BAT.
Întrebări care apar firesc:
Resturile industriei alimentare pot ajunge direct pe câmp? Nu. Originea, tratamentul, siguranța și cadrul legal stabilesc dacă, cum și când pot fi valorificate agronomic.
Ce este digestatul? Este materialul rămas după digestia anaerobă. Conține nutrienți și poate fi utilizat agricol când este gestionat corespunzător.
Care dintre cele trei tipuri de dejecții zootehnice (porcine, bovine, păsări) este cel mai ușor de valorificat? Depinde: gunoiul din fermele de bovine aduce o proporție importantă de materie organică și contribuie la refacerea acesteia în sol, dejecțiile din fermele de porcine, predominant lichide, pot fi pompate, separate și procesate mai ușor în sisteme dedicate, iar amestecul de gunoi de pasăre cu așternut, mai uscat și mai concentrat în nutrienți, oferă mai multă valoare fertilizantă pe unitatea de masă și poate fi mai eficient de transportat. Cea mai bună opțiune depinde, în final, de distanța până la teren, compoziția materialului, necesarul culturii și costurile de procesare, transport și aplicare..
Care este miza economică a utilizării fertilizatorilor organici (gunoi de grajd / fermă)? Transformarea unui cost de gestionare într-o resursă cu valoare: fertilizant, energie sau ameliorator de sol. Pentru fermier, nutrienții recuperați pot înlocui o parte dintre inputurile cumpărate și pot reduce expunerea la volatilitatea prețurilor fertilizanților. Mai departe în lanț, aceasta poate tempera o parte din presiunea costurilor de producție care se transferă în prețul alimentelor, fără să însemne, desigur, că fertilizarea este singurul factor care influențează prețul produselor alimentare.
Folosirea fertilizanților organici influențează calitatea hranei? Plantele au nevoie de nutrienți indiferent dacă aceștia provin din fertilizanți organici sau minerali. Azotul, fosforul, potasiul și ceilalți nutrienți contribuie la procesele prin care planta crește și formează recolta, iar materia organică are, în timp, un rol important pentru proprietățile solului. Diferența nu o face eticheta „organic” sau „mineral”, ci o fertilizare echilibrată, adaptată solului și necesarului culturii. Utilizarea fertilizanților organici permite însă ca o parte dintre nutrienții deja existenți în sistemul alimentar să fie întorși în sol și folosiți din nou pentru producerea hranei de calitate, în cantități suficiente.
De ce poate apărea miros în timpul aplicării fertilizanților organici? Pentru că vorbim despre materie biologică din care, în timpul manipulării și după aplicarea pe teren, pot fi eliberați temporar compuși volatili. Este un fenomen cunoscut al fertilizării organice și nu indică, prin el însuși, că lucrarea a fost realizată necorespunzător. Intensitatea și durata depind de tipul materialului, temperatură, umiditate, vânt și metoda de aplicare, iar bunele practici și tehnicile BAT prevăd măsuri precum alegerea condițiilor potrivite și încorporarea rapidă în sol, acolo unde este posibil, tocmai pentru reducerea emisiilor și a disconfortului.
Poate fi eliminat complet mirosul care poate să apară în timpul împrăștierii și încorporării fertilizatorilor organici? Nu întotdeauna. Agricultura modernă poate controla mai bine un proces biologic, dar nu îi poate elimina complet natura. Obiectivul este ca fertilizantul să fie aplicat corect, conform reglementărilor și bunelor practici BAT, nutrienții să rămână cât mai mult acolo unde sunt utili culturii, iar perioada și intensitatea disconfortului olfactiv să fie cât mai reduse.
Surse:
Dunlop, Mark W., Blackall, Patrick J., Stuetz, Richard M., (2016), Odour emissions from poultry litter – A review litter properties, odour formation and odorant emissions from porous materials, FAO AGRIS - International System for Agricultural Science and Technology, Journal of environmental management , New York : Springer-Verlag, disponibil la: https://agris.fao.org/search/en/providers/122535/records/65de56170f3e94b9e5cdb3f9
European Comission (2023), Turning food waste into sustainable soil improvers for better soil health and improved food systems, proiect Waste4Soil, 01.06.2023-31.05.2027, disponibil la: https://cordis.europa.eu/project/id/101112708
European Comission, (2023), From waste to resource: how livestock manure can help to close Europe's nutrient loop, 15 iul 2026, disponibil la: https://agriculture.ec.europa.eu/media/stories/waste-resource-how-livestock-manure-can-help-close-europes-nutrient-loop_en
European Comission, (2024), Smart modular mobile biorefining of manure to zero-waste maximising resource and nutrient recovery for feed and fertiliser bioingredients in rural areas, 01 sep 2024, disponibil la: https://cordis.europa.eu/project/id/101157679
Köninger, Julia, Lugato, Emanuele, Panagos, Panos, Kochupillai, Mrinalini, Orgiazzi, Alberto, și Briones, Maria J.I. (2021), Manure management and soil biodiversity: Towards more sustainable food systems in the EU, în Agricultural Systems, vol. 194, art. 103251, disponibil la: https://www.sciencedirect.com/topics/agricultural-and-biological-sciences/pig-manure
Köninger, Julia, Lugato, Emanuele, Panagos, Panagiotis, Kochupillai, Mrinalini, Orgiazzi, Alberto și Briones, Maria, (2021), Manure management and soil biodiversity, towards more sustainable food systems in the EU, JRC Publications, ELSEVIER SCI LTD, disponibil la: https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC124903
FOOD AND AGRICULTURE ORGANIZATION OF THE UNITED NATIONS (FAO): https://www.fao.org/4/X6113E/x6113e09.htm
Eurostat, (2026), Prețul îngrășămintelor a crescut cu 8,0% în T4 2025 , 19 mai 2026, disponibil la: https://ec.europa.eu/eurostat/web/products-eurostat-news/w/ddn-20260519-1
