Inteligența artificială și disputele fiscale. Poate AI să ajute contribuabilii și autoritățile fiscale?

"Este nevoie de aplicarea cu responsabilitate a soluțiilor de acest tip"

Bogdan Marculeț, Counsel, Reff & Asociatii | Deloitte Legal explică că, în acest context, sunt situații în care motivarea deciziei emise în urma unei contestații conține trimiteri la prevederi legale inexistente, la hotărâri judecătorești sau practici ale unor organisme internaționale care nu există în realitate, dar identificate ca valide de soluția utilizată de inteligența artificială.

"Din practică, reiese că inteligența artificială este utilizată în multe cazuri exclusiv pentru combaterea argumentelor contribuabilului, ceea ce generează o serie de inexactități care deviază de la scopul soluționării corecte a disputelor fiscale. Astfel, este nevoie de aplicarea cu responsabilitate a soluțiilor de acest tip, mai ales când sunt folosite de autoritatea fiscală și cu atât mai mult în procesul de soluționare a disputelor fiscale sau în justiție.  

În cadrul procesului de soluționare a contestațiilor fiscale, autoritatea fiscală are rolul esențial de a pronunța o decizie cu privire la pretențiile fiscale pe care le are un contribuabil atunci când consideră că împotriva sa a fost emis un act administrativ-fiscal care îi încalcă drepturile sau interesele legitime. 

Or, în practică, sunt situații în care autoritatea fiscală motivează deciziile de soluționare a contestațiilor fiscale, prin care respinge obiecțiile contribuabililor, cu ajutorul inteligenței artificiale, însă soluțiile de acest tip sunt folosite exclusiv pentru identificarea argumentației necesare combaterii argumentelor contribuabilului", explică sursa citată. 

• Conform legii, decizia de soluționare a contestației trebuie să conțină motivarea atât din perspectivă faptică, cât și din perspectiva prevederilor legale, cu privire la o plângere depusă de un contribuabil care se consideră vătămat în drepturile sale de către autoritatea fiscală. 
• De asemenea, este deja demonstrat faptul că multe din deciziile de soluționare emise de autoritatea fiscală nu sunt corecte sau legale - motiv pentru care legislația prevede căi de atac ale acestor decizii, iar în instanța de judecată acestea sunt anulate).  

Contribuabilul, față în față cu argumentele inteligenței artificiale

Bogdan Marculeț susține că un contribuabil are așteptarea rezonabilă ca legile sau hotărârile judecătorești invocate de autoritatea fiscală atunci când îi respinge contestațiile să fie autentice. 

Mai mult, susține acesta, autoritatea fiscală trebuie să stabilească, în mod corect, situația fiscală de fapt și de a adopta soluții întemeiate pe prevederile legale în vigoare, precum şi pe constatări complete asupra tuturor împrejurărilor edificatoare la momentul luării unei decizi

"Un contribuabil care nu are pregătire juridică sau nu beneficiază de asistență de specialitate are șanse minime să se apere în fața unei multitudini de argumente susținute prin prevederi legale și hotărâri judecătorești invocate de autoritatea fiscală care par adevărate, dar care în realitate sunt plăsmuiri ale inteligenței artificiale. Pe de altă parte, trimiterea la prevederi legale inexistente sau la hotărâri judecătorești aparent favorabile fiscului, dar la fel de nereale, creează dificultăți și contribuabililor care beneficiază de asistență juridică, dar și procesului de justiție în sine. 

Complică inutil procesul, mărește durata acestuia și îi denaturează parțial scopul

Deciziile de soluționare a contestațiilor pot fi atacate în instanță, iar în cadrul proceselor de contencios fiscal ar trebui să prevaleze dezlegarea problemei juridice esențiale pentru drepturile și obligațiile fiscale ale contribuabilului, nu combaterea aspectelor invocate de autoritatea fiscală cu ajutorul inteligenței artificiale, care complică inutil procesul, mărește durata acestuia și îi denaturează parțial scopul.

Complicații apar și atunci când, în cadrul acestor procese, autoritatea fiscală se apără invocând aceleași prevederi legale sau hotărâri judecătorești, identificate cu ajutorul inteligenței artificiale, incluse în motivarea soluționării contestației în cauză sau generate în cadrul procesului în instanță. Iar astfel de situații sunt întâlnite în practică din ce în ce mai des", conchide specialistul. 

Funcționarii publici din România vor fi învățați să folosească

Oana Gheorghiu, vicepremier în Guvernul Bolojan, a anunțat un program național de pregătire a funcționarilor publici prin care aceștia vor învăța cum funcționează tehnologia și care sunt beneficiile și riscurile acesteia.

Gheorghiu consideră că soluția pentru digitalizarea statului constă în a combina folosirea AI cu reforma guvernamentală, făcând în același timp instituțiile responsabile pentru rezultatele obținute. Programul național de pregătire al funcționarilor publici pentru folosirea AI ar urma să fie demarat în perioada următoare.

”Unde ai putea livra valoare imediată(cu AI n.r.) cred că sunt procesele simple, simplificarea lor, eliminarea pașilor redundanți sau detectarea fraudei. Acestea sunt probleme care afectează cetățenii și afacerile în fiecare zi”, adaugă reprezentanta Guvernului în cadrul AI & Big Data Conference – Regional AI Valley, organizată de AmCham România, AmCham Moldova și AmCham Ucraina, alături de ANIS România, ATIC Moldova și IT Ukraine Association.

Reprezentanta Guvernului a enumerat problemele statului în ceea ce privește digitalizarea, probleme precum sistemele învechite sau fragmentarea infrastructurii.

„Nu mai avem timp, lumea se mișcă rapid. Există o diferență mare între ce experimentează cetățenii în viața lor digitală privată și ce experiență au când interacționează cu statul. Devine imposibil de justificat această diferență”, adaugă Gheorghiu.

AI, un aliat pentru creșterea eficienței. Care sunt cele mai populare instrumente AI

Angajații români folosesc AI la job pentru o varietate de sarcini menite să îmbunătățească eficiența și productivitatea. 

• Cei mai mulți (47%) folosesc tool-uriI pentru generarea de conținut, cum ar fi texte, imagini și rapoarte (47%) și automatizarea răspunsurilor la e-mailuri (34%) sau traduceri (32%). De asemenea, 24% dintre profesioniști folosesc astfel de tool-uriI pentru analiză de date, automatizarea sarcinilor repetitive (21%) sau rezolvarea problemelor complexe (18%).
• Printre cele mai populare instrumente AI se numără platformele de generare de conținut (62%), chatboții (39%) și software-ul de analiză predictivă (19%), care contribuie semnificativ la optimizarea fluxului de lucru.
• Deși integrarea AI la locul de muncă aduce numeroase beneficii, procesul nu a fost la fel de ușor pentru toți utilizatorii. În timp ce 66% dintre angajați consideră că adaptarea a fost simplă, 24% încă se acomodează cu utilizarea noilor tehnologii. 
• Un factor care îngreunează această tranziție este lipsa sprijinului din partea angajatorilor – doar 18% dintre respondenți au beneficiat de programe de training sau au primit ghiduri și documentație (11%), în timp ce 49% au fost nevoiți să învețe pe cont propriu.

Cu toate acestea, AI-ul joacă un rol tot mai important în dezvoltarea profesională, o abilitate esențială pentru profesioniștii care vor să fie relevanți pe piața muncii.

 Tot mai multe companii caută candidați care știu să utilizeze AI, iar angajații percep această tehnologie ca un factor de creștere a eficienței (50%), o competență esențială pentru viitor (32%) și un instrument care facilitează învățarea de noi concepte (42%).

 În plus, 29% dintre angajați consideră că AI stimulează creativitatea, iar 39% afirmă că îi ajută să obțină rezultate mai bune în activitatea lor profesională.