Cele mai recente date ale ABSL (Asociația Business Service Leaders) arată că tehnologia schimbă profund modul în care lucrăm, iar rolurile și abilitățile angajaților sunt în plin proces de repoziționare. Competențele tehnice și capacitatea de a lucra cu procese complexe in mai multe limbi europene nu mai sunt atribute diferențiatoare, ci devin standarde implicite ale unei forțe de muncă moderne in industria noastra.
Datele disponibile indică faptul că, în România, 29% dintre angajați vor fi susținuți prin programe de perfecționare, iar 18% vor trece prin procese de recalificare și redistribuire către noi roluri in urmatorii ani. Practic, aproape jumătate din forța de muncă va evolua către locuri de munca diferite față de cele pe care le cunoaștem astăzi.
Se vorbește mult, în prezent, despre integrarea AI în aproape orice domeniu profesional, însă mai puțin despre investițiile necesare pentru dezvoltarea soluțiilor de inteligență artificială și despre costul acestor servicii, care trebuie să rămână competitive. Toate aceste investiții trebuie, în final, amortizate, motiv pentru care, în opinia mea, costul AI este un aspect esențial care ar trebui luat în considerare.
Scăderea recentă a bursei din New York asociată cu așteptările potential nerealiste privind inteligenta artificiala a luat forma unei corecții usoare de piață de aceata data, când investitorii au început să își tempereze optimismul după creșteri rapide ale acțiunilor cu expunere la noua tehnologie. Indici precum NASDAQ și S&P 500 au înregistrat scăderi moderate, pe fondul îngrijorărilor că evaluările companiilor expuse la inteligenta artificială depășeau rezultatele financiare viitoare realist estimate, iar monetizarea AI-ului avansa mai lent decât promiteau asteptarile inițiale.
O situație similară am întâlnit și în anii ’90, în perioada dezvoltării internetului, când a apărut „bula dot-com”. Atunci, toată lumea se aștepta ca vânzările să explodeze datorită potențialului comerțului online, însă, evident, per ansamblu, consumul nu a înregistrat o evoluție spectaculoasa pentru ca fondurile disponibile erau aceleasi ca si pana atunci. Ca atare, o parte a comerțului offline s-a mutat online, fără a genera creșterea anticipată.
Astăzi mulți consideră că inteligența artificială va înlocui munca umană, crescand productivitatea si profitabilitatea exponential uitând însă că dezvoltarea soluțiilor AI presupune costuri uriașe, adesea disproporționate față de rezultatele obținute (pe termen scurt cel putin). În prezent, nu putem cuantifica impactul real al trilioanelor investite în dezvoltarea AI. Viitorul rămâne incert, motiv pentru care nu putem decât să conturăm o serie de scenarii posibile.
Primul scenariu, în care costul acestor servicii ar fi mai ridicat decât echivalentul inteligenței umane, este puțin probabil, dar nu de neconceput în anumite sectoare de activitate.
În situația în care aceste costuri sunt comparabile, decizia de adoptare a soluțiilor AI va fi luată în preponderent unde este nevoie de funcționare continuă (24/7) sau de acoperirea schimburilor de noapte ori a riscului de intrerupere a productiei de exemplu. În cazurile în care există flexibilitate, munca umana nu va fi neaparat înlocuită.
Al treilea scenariu, pentru care pare ca se pregătește toatã lumea, presupune un cost al AI-ului reprezentând doar o fracțiune din costul muncii umane, care va creste exponential profitabilitatea fiecarui utilizator.
Lumea uită însă motivele pentru care sunt dezvoltate soluțiile de inteligență artificială și cine se află în spatele lor. Marile corporații și cei mai bogați oameni ai planetei nu investesc sume uriașe doar pentru ca alții să obțină profit. Cea mai mare parte a câștigului — reprezentând diferența dintre costul forței de muncă umane și cel al inteligenței artificiale — ar putea ajunge în „cuferele adanci” ale acestor companii, și nu la utilizatori.
În concluzie, inteligența artificială ne va influența intr-adevar tot mai mult munca și viața de zi cu zi, insã trebuie privita cu luciditate şi echilibru.
