Cercetarea, intitulată „Utilizare răspândită, integrare superficială. Inteligența artificială în firmele din România”, a fost realizată pe un eșantion reprezentativ de 1.003 companii cu cel puțin 10 angajați și arată că adoptarea inteligenței artificiale este mult mai răspândită decât sugerează statisticile oficiale, însă utilizarea acesteia rămâne, în multe cazuri, informală.
Potrivit Eurostat, România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește utilizarea inteligenței artificiale în companii, cu un procent de numai 5,2%.
Diferența față de rezultatele studiului Edge Institute și Concordia este explicată prin metodologia cercetării. Aceasta include și utilizarea informală a unor instrumente de tip chatbot de către angajați, nu doar adoptarea tehnologiei la nivel organizațional.
Firmele românești folosesc AI, dar puține au reguli sau își pregătesc angajații
Deși 61,7% dintre companiile analizate utilizează inteligența artificială într-o anumită formă, numai 13,5% o folosesc regulat, iar 3,3% au integrat-o efectiv în procesele organizației.
Mai mult, în 56% dintre firmele care folosesc AI, tehnologia este utilizată de mai puțin de un sfert dintre angajați.
Datele indică faptul că inteligența artificială este prezentă în mediul de afaceri românesc, dar nu a devenit încă o componentă importantă a modului în care funcționează majoritatea companiilor.
Nici pregătirea angajaților nu ține pasul cu adoptarea tehnologiei. Doar 20% dintre firme au implementat cel puțin o măsură de formare a personalului pentru utilizarea inteligenței artificiale, în timp ce 26% au stabilit reguli privind folosirea responsabilă a acesteia. În același timp, numai 15% dintre companii consideră inteligența artificială o componentă importantă a strategiei lor de business.
Aproape jumătate dintre firmele din România nu folosesc niciunul dintre instrumentele digitale analizate
Una dintre principalele concluzii ale cercetării este că nivelul de digitalizare al unei companii influențează utilizarea inteligenței artificiale mai mult decât dimensiunea acesteia. 46% dintre firme nu folosesc niciunul dintre cele opt instrumente digitale analizate în studiu.
Problema este mai pronunțată în rândul companiilor mici. Astfel, 55% dintre firmele cu 10-25 de angajați nu utilizează niciunul dintre instrumentele digitale măsurate, comparativ cu numai 3% dintre companiile mari.
Diferențele se reflectă direct în adoptarea inteligenței artificiale.
În cazul firmelor care nu folosesc instrumente digitale, rata de utilizare a AI este de 33%. În schimb, procentul urcă la 91% în rândul companiilor care utilizează cel puțin trei instrumente digitale.
Potrivit cercetării, atunci când firmele sunt comparate la același nivel de digitalizare, dimensiunea acestora nu mai are un efect semnificativ asupra utilizării inteligenței artificiale.
Alexandru Dănescu, coautor al studiului, atrage atenția că problema principală a economiei românești nu este lipsa interesului pentru noile tehnologii, ci absența infrastructurii digitale necesare pentru integrarea lor.
„Economia românească nu duce o lipsă de interes față de inteligența artificială (IA), dar are în schimb o problemă de digitalizare. Aproape jumătate dintre firme sunt deloc sau slab digitalizate, deci în aceste organizații IA înseamnă cel mult un chatbot folosit de un angajat. Tocmai de aceea, finanțările publice în această direcție trebuie să înceapă cu digitalizarea de bază înaintea oricărui demers de integrare a IA în activitățile firmelor”, a explicat Alexandru Dănescu.
Doar 30% dintre firme vor să investească în inteligența artificială. Majoritatea au nevoie de bani din exterior
Studiul arată că diferențele dintre companiile digitalizate și cele care nu au investit în tehnologie riscă să se accentueze în următorii ani.
În prezent, 30% dintre firme intenționează să investească în inteligența artificială, însă disponibilitatea de a aloca resurse diferă semnificativ în funcție de nivelul de digitalizare.
Doar 6% dintre companiile care nu utilizează instrumente digitale vor să investească în AI, comparativ cu 75% dintre firmele care folosesc cel puțin cinci astfel de instrumente.
O altă problemă este accesul la finanțare. Dintre companiile care intenționează să investească în inteligența artificială, 78% declară că au nevoie de finanțare externă.
La polul opus, 39% dintre firme nu au analizat posibilitatea utilizării inteligenței artificiale și nici nu consideră că această tehnologie este relevantă pentru activitatea lor. Aceste rezultate indică riscul ca firmele deja digitalizate să își consolideze avantajul competitiv, în timp ce companiile rămase în urmă să întâmpine dificultăți suplimentare în adoptarea noilor tehnologii.
Guvernul pregătește vouchere pentru adoptarea inteligenței artificiale în IMM-uri
Una dintre soluțiile discutate pentru accelerarea digitalizării companiilor este introducerea unor mecanisme de finanțare dedicate adoptării inteligenței artificiale.
Schema din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), „Digitalizarea IMM-urilor”, prezentată în studiu drept singura schemă de granturi pentru echiparea digitală a firmelor, are termenul de plată stabilit pentru 30 octombrie 2026.
În paralel, programul de guvernare pentru perioada 2026-2028 prevede introducerea unor vouchere pentru adoptarea inteligenței artificiale, a serviciilor cloud și a soluțiilor de securitate cibernetică în întreprinderile mici și mijlocii.
Deocamdată, documentul nu precizează bugetul disponibil și nici calendarul implementării acestor măsuri.
Bogdan Dumitru, ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială, a explicat, în cadrul evenimentului de prezentare a studiului, că voucherele ar urma să ajute companiile să testeze și să valideze utilizarea unor soluții AI înainte de implementarea lor completă.
„Aşa cum sunt şi în programul de guvernare, aceste vouchere vin, în primul rând, să ajute o companie, în special IMM-urile, să valideze un proces, să valideze o anumită integrare, o adopţie a unor componente IA în ecosistemul lor. Dacă acest proces va funcţiona, el va primi în continuare genul ăsta de suport. Vorbim de două lucruri: să ajutăm IMM-urile să obţină, să fie capabile să valideze, să aibă acces la resurse pentru validarea unui proces, iar dacă procesul produce rezultatele scontate, atunci să fie implementat complet”, a declarat Bogdan Dumitru.
Ministrul delegat a mai susținut că statul ar trebui, cel puțin, să evite introducerea unor obstacole suplimentare pentru mediul de afaceri.
Ce recomandă studiul: digitalizarea firmelor înaintea investițiilor în AI
Autorii cercetării consideră că viitoarele programe de finanțare publică ar trebui să pornească de la nivelul real de pregătire digitală a companiilor. Prima recomandare este ca finanțările publice pentru inteligența artificială să fie direcționate și către firmele care vor să utilizeze tehnologia, nu doar către cele care dezvoltă soluții AI.
Potrivit studiului, România este slab poziționată în competiția pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, însă poate valorifica oportunitățile oferite de utilizarea acesteia pentru creșterea productivității.
A doua recomandare vizează prioritizarea digitalizării de bază. Înainte de integrarea unor soluții complexe de inteligență artificială, firmele ar trebui să adopte instrumente digitale pentru activități esențiale, precum gestionarea electronică a documentelor.
A treia direcție propusă este extinderea sprijinului către companiile care nu caută în mod activ finanțări sau soluții de digitalizare.
Autorii recomandă introducerea unui diagnostic digital gratuit, disponibil la scară largă, și prezentarea unor exemple concrete de utilizare a inteligenței artificiale în firme din același sector economic.
Cum a fost realizat studiul
Cercetarea a fost comandată de Edge Institute și Confederația Patronală Concordia și realizată de MIA în perioada 30 iunie - 28 iulie 2026.
Sondajul a inclus 1.003 interviuri telefonice cu persoane cu funcții de decizie din companii cu cel puțin 10 angajați, inclusiv proprietari, directori, responsabili IT și alți manageri de top.
Rezultatele au fost ponderate pentru a asigura reprezentativitatea la nivel național. Autorii studiului sunt Roland Kristo, Alexandru Dănescu și Vlad Zaha.
Concluziile au fost prezentate și dezbătute pe 29 octombrie, în cadrul evenimentului „Cum folosesc firmele din România inteligența artificială?”, la care au participat Radu Mihaiu, președintele Comisiei IT&C din Camera Deputaților, Cristi Movilă, fondator și CEO OptiComm.AI, și Radu Postolache, președintele ANIS și General Manager Qualysoft.
Studiul face parte dintr-o serie de cercetări Edge Institute dedicate digitalizării și inteligenței artificiale.
O cercetare publicată în august 2026 arată că lipsa digitalizării îi costă pe românii din diaspora aproximativ 1,54 miliarde de euro anual.
Un alt studiu, publicat în octombrie 2026, arată că 98% dintre liceeni au utilizat deja inteligența artificială.
Până la finalul anului sunt programate cercetări suplimentare privind utilizarea AI în învățământul universitar, în rândul profesorilor, în administrația publică centrală și în rândul populației. Cercetarea dedicată învățământului universitar este programată pentru 4 noiembrie.
