Românii nu mai iau credite doar pentru vacanțe sau mofturi: consumul, trecut pe credit
La nivel european, datele Visa indică un consumator aflat într-o zonă de relativă stabilitate: cheltuielile nu se mai contractă abrupt, dar nici nu intră într-o fază de accelerare vizibilă. România urmează însă o traiectorie diferită. Potrivit Visa Spending Momentum Index, dinamica cheltuielilor s-a blocat, reflectând impactul cumulat al inflației ridicate, al scăderii veniturilor reale și al deteriorării accentuate a încrederii consumatorilor.
Unul dintre cele mai relevante semnale din datele Visa este dinamica mai bună a cheltuielilor realizate pe credit față de cele finanțate din venituri curente (debit).
Această evoluție indică:
- utilizarea creditului pentru acoperirea cheltuielilor esențiale (alimente, utilități, servicii recurente);
- un comportament de adaptare la presiunea asupra veniturilor (consumption smoothing);
- o utilizare defensivă a creditului, nu o relansare a consumului.
Faptul că plățile de debit rămân sub presiune reflectă comprimarea veniturilor disponibile, nu o renunțare la plățile electronice.
„Creșterea creditului în această etapă nu trebuie interpretată ca un semn de revenire economică. Ea reflectă, în principal, un mecanism de absorbție a șocului asupra veniturilor reale. Acest context impune monitorizare atentă a riscurilor și un accent pe produse responsabile, precum creditele pe termen scurt și soluțiile de plată în rate pentru cheltuieli esențiale” spune Adolfo Laurenti, Economist-șef Visa
Visa a observat că românii fac tranzacții de valoare mai mică, dar mai frecvente
Deteriorarea accentuată a încrederii consumatorilor amplifică slăbiciunea macroeconomică. Consumatorii nu sunt doar constrânși financiar, ci și mult mai prudenti în deciziile de cheltuire.
Această prudență se reflectă prin:
- orientarea către bunuri și servicii esențiale;
- tranzacții de valoare mai mică, dar mai frecvente;
- amânarea cheltuielilor discreționare și a achizițiilor de valoare mare.
În acest context, numărul tranzacțiilor se menține mai bine decât valoarea totală a consumului, însă ritmul de creștere rămâne redus și fragil.
„În acest moment, constrângerea principală nu este doar inflația, ci lipsa de încredere. Fără stabilizarea așteptărilor privind veniturile viitoare, comportamentul de consum va rămâne prudent.” - Adolfo Laurenti, Economist-șef Visa
De ce revenirea plăților de debit este esențială
Din perspectivă economică, o revenire susținută a plăților de debit va reprezenta primul semnal credibil că recesiunea de consum începe să se atenueze.
În mod tipic, procesul de ajustare urmează o succesiune clară:
1.stabilizarea veniturilor reale;
2.reluarea plăților finanțate din venituri curente (debit);
3.normalizarea utilizării creditului;
4.revenirea treptată a cheltuielilor discreționare.
În prezent, România se află în primele etape ale acestui proces, într-un context caracterizat de un spațiu fiscal limitat.
Digitalizarea plăților rămâne un trend structural
În pofida recesiunii de consum, tendința de digitalizare a plăților s-a menținut:
- utilizarea plăților contactless continuă să crească;
- comerțul electronic își menține o dinamică solidă;
- utilizarea numerarului scade gradual.
Această evoluție este susținută de factori structurali, precum digitalizarea comercianților, nevoia de eficiență operațională și comportamentul mobilefirst al consumatorilor, și nu de ciclul economic.
2026 – un an de tranziție pentru piața plăților
Prima parte a anului 2026 va rămâne, cel mai probabil, sub presiune. Totuși, dezinflația așteptată în a doua jumătate a anului ar putea crea condițiile pentru:
- stabilizarea veniturilor reale;
- revenirea treptată a plăților de debit;
- relansarea graduală a volumelor de plăți.
Din perspectivă strategică, 2026 este un an de ajustare, iar 2027 ar putea marca reluarea unei creșteri structurale mai vizibile, în condițiile unei dinamici a PIB în jur de 2,8%.
“Piața plăților din România reflectă simultan fragilitatea consumului și reziliența procesului de digitalizare. Creditul joacă un rol defensiv, iar o revenire durabilă va depinde de stabilizarea veniturilor reale și a încrederii consumatorilor, nu de o expansiune rapidă a creditării” - Adolfo Laurenti, Economist-șef Visa
