Potrivit Alexandrei Dobre, președinta Institutului, pentru mulți seniori interacțiunile dintr-o lună obișnuită se rezumă la medicul de familie, poștaș și preot. În aceste condiții, atenția primită din partea unui necunoscut pe internet poate deveni începutul unei relații de încredere pe care fraudatorii o transformă ulterior într-un instrument de manipulare.
„Una dintre marile probleme este singurătatea. Unul din trei seniori din România se confruntă cu această situație. Pentru mulți dintre ei, într-o lună obișnuită, interacțiunile se rezumă la medicul de familie, poștaș și, pentru cei care merg la biserică, la preot. Realitatea din multe comunități este tristă. Sunt sate în care vecinii au dispărut, casele au rămas goale, iar oamenii sunt din ce în ce mai izolați. În același timp, au acces la internet, folosesc Facebook și alte platforme digitale”, a declarat Alexandra Dobre.
Escrocii nu cer întotdeauna bani de la primul mesaj
Fraudatorii au învățat să exploateze nu doar lipsa de experiență digitală, ci și nevoia de comunicare și apropiere. În cazul persoanelor singure, atacul poate începe cu o conversație aparent inofensivă, fără solicitări de bani sau de date bancare. Relația este construită treptat, până când victima ajunge să aibă încredere în persoana aflată la celălalt capăt al telefonului.
„Am observat că autorii fraudelor încearcă adesea să creeze o conexiune personală cu victimele. Acolo unde găsesc persoane singure, încearcă să exploateze această vulnerabilitate. Construiesc treptat o relație de încredere și ajung să le determine să facă singure pași care le compromit siguranța, inclusiv să își deblocheze aplicațiile bancare sau să autorizeze operațiuni pe care nu le înțeleg pe deplin”, a explicat președinta Institutului Român pentru Îmbătrânire Activă.
Această strategie face fraudele mai greu de identificat. Victima nu mai percepe solicitarea ca venind de la un străin, ci de la o persoană care i-a oferit timp, atenție și aparentă înțelegere. În unele cazuri, legătura se construiește timp de zile sau chiar săptămâni înainte ca atacatorul să ceară bani, acces la telefon sau aprobarea unei operațiuni bancare.
Peste 60% dintre românii trecuți de 50 de ani au întâlnit o fraudă online
Studiul arată că frauda digitală a devenit o experiență obișnuită pentru persoanele de peste 50 de ani. Mai mult de șase din zece respondenți spun că s-au confruntat cu cel puțin un tip de fraudă, în timp ce doar 37% declară că nu au trecut niciodată printr-o astfel de situație.
„Prima concluzie este că frauda online a devenit o experiență comună. Peste 60% dintre românii cu vârsta de peste 50 de ani spun că au trecut prin cel puțin o tentativă de fraudă, iar doar 37% declară că nu au experimentat niciodată o astfel de situație. Aceste cifre arată că frauda online nu mai este o excepție, ci o realitate cu care se confruntă tot mai mulți cetățeni”, a spus Alexandra Dobre.
Deși respondenții cunosc, în medie, șapte dintre cele 13 tipuri de fraude analizate, fiecare persoană a experimentat în medie 2,1 tipuri diferite de atacuri. Datele sugerează că recunoașterea teoretică a unei metode de fraudă nu garantează și un comportament sigur atunci când tentativa se produce efectiv.
„Informația există, însă nu se transformă întotdeauna în reacții și comportamente de protecție. Este una dintre cele mai importante concluzii ale studiului: simpla informare nu oferă protecție completă. Oamenii pot să fi auzit despre o metodă de fraudă, dar să nu o recunoască atunci când mesajul este personalizat, când apare presiunea timpului sau când atacatorul reușește să câștige încrederea victimei”, a explicat aceasta.
Cei mai activi digital sunt și cei mai expuși
Studiul contrazice ideea că persoanele care folosesc cel mai puțin tehnologia sunt automat și cele mai vulnerabile. Cea mai activă categorie este cea a românilor cu vârste cuprinse între 50 și 59 de ani.
Dintre aceștia, 97% folosesc internetul, 95% utilizează WhatsApp, 89% au aplicații bancare, iar 85% fac plăți online. Tot ei raportează și cea mai mare medie a fraudelor experimentate: 2,6 tipuri, comparativ cu 1,3 în cazul persoanelor de peste 70 de ani.
„A treia concluzie contrazice o percepție larg răspândită. Mulți cred că persoanele care folosesc mai puțin tehnologia sunt și cele mai vulnerabile. Studiul arată exact contrariul. Categoria cea mai activă digital este cea cu vârste între 50 și 59 de ani, iar exact această categorie raportează și cea mai mare medie a fraudelor experimentate. Concluzia este simplă: cu cât folosim mai mult tehnologia, cu atât avem nevoie de competențe digitale mai solide”, a declarat Alexandra Dobre.
Explicația este legată și de numărul mai mare de ocazii în care aceste persoane pot intra în contact cu un atacator. Folosirea frecventă a aplicațiilor bancare, a platformelor de cumpărături, a rețelelor sociale și a serviciilor de mesagerie crește suprafața de expunere.
Linkurile suspecte și mesajele care imită băncile, printre cele mai frecvente fraude
Cele mai cunoscute metode sunt apelurile și mesajele false care par să provină de la bănci sau de la alte instituții. Aproximativ 66% dintre respondenți spun că au auzit despre astfel de tentative.
În ceea ce privește experiențele concrete, 33% dintre persoanele intervievate spun că au primit linkuri suspecte, 24% s-au confruntat cu oferte la prețuri nerealist de mici, iar 20% au primit mesaje sau apeluri care imitau instituții financiare.
„Aceste date ne arată foarte clar unde trebuie concentrate campaniile de prevenție. Cele mai cunoscute sunt mesajele și apelurile false care imită bănci sau instituții, însă linkurile suspecte sunt cele mai frecvent întâlnite. Fraudatorii folosesc mesaje credibile, identități vizuale copiate și un limbaj care încearcă să provoace panică sau să creeze sentimentul unei urgențe”, a arătat Alexandra Dobre.
Efectele nu se opresc întotdeauna la persoana contactată. Respondenții afirmă că și apropiații lor au trecut, în medie, prin 1,8 tipuri de fraude, iar în aproximativ o treime dintre aceste cazuri au existat pierderi financiare.
Aproape 30% dintre victime nu raportează tentativa de fraudă
Cei mai mulți respondenți susțin că au reacționat după ce au identificat tentativa. Aproximativ 69% spun că au apelat la Poliție sau la alte autorități, 47% au blocat contactul, iar 36% au verificat informațiile înainte de a lua o decizie.
Există însă și un procent important de persoane care nu raportează incidentele. Aproape 30% spun că nu au făcut acest lucru deoarece au considerat că autoritățile nu vor putea rezolva situația, iar 23% declară că nu știu cum ar trebui să procedeze.
„Sunt cifre care arată că oamenii reacționează, dar și că avem nevoie de proceduri mai clare și mai ușor de înțeles. Aproape 30% dintre respondenți nu au raportat tentativa deoarece au considerat că acest lucru nu ajută și că autoritățile nu vor putea face nimic. În același timp, aproape un sfert nu știu unde trebuie să se adreseze și ce pași trebuie să urmeze”, a precizat președinta Institutului.
Aproximativ 89% dintre respondenți spun că tentativele prin care au trecut nu au produs pierderi financiare importante. Procentul arată că multe atacuri sunt oprite înainte de producerea prejudiciului, însă specialiștii avertizează că fiecare tentativă poate deveni periculoasă atunci când atacatorul găsește o vulnerabilitate emoțională.
Familia rămâne una dintre principalele forme de protecție
Televiziunea este principala sursă de informare despre fraude pentru persoanele de peste 50 de ani, fiind menționată de 83% dintre respondenți. Internetul și rețelele sociale sunt folosite de 63%, banca reprezintă o sursă de informare pentru 44%, iar familia pentru 39%.
În opinia Alexandrei Dobre, familia nu ar trebui să intervină doar după producerea unei fraude. Discuțiile regulate, verificarea mesajelor suspecte și menținerea unei legături constante cu părinții și bunicii pot reduce riscul ca aceștia să caute sau să accepte atenție din partea unor necunoscuți.
Singurătatea nu transformă automat o persoană într-o victimă, însă le oferă atacatorilor o vulnerabilitate pe care o pot exploata. În cazul multor seniori, primul mecanism de protecție nu este o aplicație de securitate, ci existența unei persoane apropiate pe care o pot suna înainte de a trimite bani, de a apăsa un link sau de a autoriza o plată.
Studiul cantitativ privind fraudele online în rândul persoanelor de peste 50 de ani a fost realizat de EXACT Business Solutions pentru Institutul Român pentru Îmbătrânire Activă, în parteneriat cu ING Bank România, în cadrul campaniei „Nesupus Fraudelor”. Cercetarea a fost realizată în perioada 12 mai – 2 iunie 2026, prin interviuri telefonice asistate de calculator (CATI), pe un eșantion reprezentativ la nivel național de 701 persoane bancarizate cu vârsta de peste 50 de ani, cu o marjă de eroare de ±3,7% și un nivel de încredere de 95%.
Studiul a analizat notorietatea și experiența seniorilor în raport cu 13 tipuri de fraude online, respectiv: mesaje sau apeluri false care par să provină de la bancă sau alte instituții, linkuri suspecte, oferte pentru produse sau servicii la prețuri nerealist de mici, mesaje sau e-mailuri care solicită parole sau date personale, cereri de bani primite prin WhatsApp, Facebook sau TikTok, investiții false și promisiuni financiare nerealiste, videoclipuri false cu persoane publice, mesaje privind colete inexistente, premii false, tentative de fraudă romantică, aplicații suspecte instalate pe telefon, solicitări de acces la telefon sau calculator și contacte false primite în timpul cumpărării sau vânzării unor produse pe platforme online.
