Mai mult cash pe mâna românilor: Plafonul plăților în numerar ar putea crește de 10 ori, la 50.000 de lei pe zi

Sursă foto: Shutterstock.com

Mai mult cash pe mâna românilor: Plafonul plăților în numerar ar putea crește de 10 ori, la 50.000 de lei pe zi

Cuprins Articol:
Firmele și persoanele fizice autorizate (PFA) ar putea efectua plăți și încasări în numerar de până la 50.000 de lei pe zi, după ce Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege care modifică actualele restricții privind utilizarea banilor cash, potrivit Euronews România. Deputata Cristina Prună, care a votat în favoarea proiectului, susține că limitările actuale îi obligă pe antreprenori să suporte costuri bancare suplimentare și că statul nu ar trebui să decidă cum își folosesc oamenii banii.

Inițiativa legislativă, depusă de parlamentari AUR, modifică Legea nr. 70/2015 și introduce un plafon zilnic de 50.000 de lei pentru anumite operațiuni de încasări și plăți în numerar. În prezent, legislația stabilește limite diferențiate, în general de 5.000 sau 10.000 de lei, în funcție de tipul tranzacției. Noile prevederi vizează firmele, PFA-urile, întreprinderile individuale și familiale, profesiile liberale și alte entități care desfășoară activități economice.

Proiectul permite inclusiv încasări în numerar de până la 50.000 de lei de la o persoană și stabilește limite similare pentru anumite operațiuni ale magazinelor de tip cash and carry. În același timp, rămâne interzisă fragmentarea artificială a facturilor și plăților pentru a evita plafonul legal. Propunerea a fost respinsă inițial de Senat, însă a primit votul Camerei Deputaților, forul decizional. Pentru a produce efecte, legea trebuie promulgată și publicată în Monitorul Oficial.

Cristina Prună: „Statul nu trebuie să decidă cum își folosesc oamenii și antreprenorii banii lor”

Deputata Cristina Prună a anunțat că a votat în favoarea majorării plafonului, argumentând că restricțiile impuse tranzacțiilor în numerar afectează libertatea economică și generează costuri suplimentare pentru firme.

„Am votat pentru creșterea plafonului plăților în numerar la 50.000 de lei. Este un pas spre mai multă libertate economică și mai puțină birocrație pentru oameni și firme”, a transmis aceasta, într-o postare pe Facebook.

Prună susține că a sprijinit încă din 2023 eliminarea plafoanelor pentru operațiunile în numerar și critică schimbarea de poziție a USR în această privință.

„În 2023, cu USR-ul de la vremea aceea, am susținut un proiect de lege pentru eliminarea plafoanelor la plățile în numerar. Acum, din păcate, USR și-a schimbat poziția. Rămân consecventă. Oamenii trebuie să aibă dreptul să folosească liber mijloacele de plată pe care le vor”, a afirmat deputata.

De ce a limitat statul plățile cash în România

Majorarea plafonului vine la aproximativ trei ani după ce Guvernul a decis să restricționeze utilizarea numerarului în economie. În 2023, reducerea plafoanelor pentru plățile și încasările cash a fost justificată în principal prin necesitatea combaterii evaziunii fiscale și a reducerii economiei informale. Autoritățile urmăreau să încurajeze tranzacțiile prin sistemul bancar, unde fluxurile financiare pot fi urmărite mai ușor, și să limiteze folosirea numerarului în operațiuni care ar putea ascunde venituri nedeclarate.

Măsurile au provocat însă nemulțumiri în mediul de afaceri, în special în rândul micilor comercianți, care au reclamat costurile suplimentare și dependența de serviciile bancare. Acum, Parlamentul a votat o relaxare semnificativă a restricțiilor, într-un moment în care problema evaziunii fiscale rămâne pe agenda autorităților.

Specialiștii financiari au opinii împărțite în privința utilizării numerarului. O parte susțin tranziția către o societate cashless, în care plățile digitale să devină predominante, argumentând că acestea oferă o mai mare transparență a tranzacțiilor, reduc costurile asociate gestionării banilor fizici și pot contribui la combaterea economiei informale.

De cealaltă parte, există experți care atrag atenția asupra importanței păstrării numerarului ca alternativă la plățile electronice. Aceștia invocă libertatea consumatorilor de a-și alege metoda de plată, accesul la servicii financiare pentru persoanele mai puțin digitalizate, dar și rolul banilor cash în situații de criză, precum penele de curent, atacurile cibernetice sau întreruperile sistemelor bancare.

Personalizate pentru tine