Datele provin din studiul „Atitudini de economisire și investiții în România”, realizat în aprilie 2026 de Wiseometry Research, pe un eșantion de 1.921 de respondenți, la comanda Tavex România. Cercetarea a analizat comportamentul real de economisire al românilor: câți economisesc, cum pun bani deoparte, de ce economisesc și cât de pregătiți se simt pentru decizii financiare într-un context economic marcat de inflație și incertitudine.
Vorbim de nevoia de a avea control asupra banilor și de neîncredere în instituțiile statului. În acest context apare preferința pentru active tangibile. Se creează o memorie colectivă de tipul: „avem nevoie de ceva sigur, pe care să putem pune mâna”.
Rodica Ianole-Călin, profesor în cadrul Universității din București
Sursa grafice: Tavex
Românii economisesc pentru siguranță, nu pentru avere
Studiul arată o incidență totală a economisirii de 40%, dar economisirea nu este distribuită uniform. În București, gradul de economisire este de 60%, în timp ce în mediul rural este de 30%, spune Victor Dima, Manager de Trezorerie în cadrul Tavex România.
Motivul dominant pentru care românii pun bani deoparte este protecția financiară. 86% dintre cei care economisesc spun că o fac pentru situații neprevăzute sau siguranță personală. Alte motive sunt cheltuielile planificate, menționate de 43%, planurile de viitor, indicate de 34%, și construirea averii, invocată de 11%.
„Românii economisesc în principal pentru a se simți protejați, pentru siguranță, nu pentru construirea averii”, a declarat Victor Dima.
De ce preferă românii activele tangibile
Preferința pentru numerar, conturi bancare, valută cash, imobiliare sau aur nu ține doar de randament, ci și de încredere. Românii tind să aleagă instrumente pe care le înțeleg ușor și pe care le percep ca fiind mai sigure într-un context economic instabil.
„Există o dorință de a păstra bunurile în active cât mai tangibile, respectiv în numerar, conturi bancare, curente sau de economii, și valută cash. Acest lucru arată că oamenii preferă soluții financiare simple, bunuri pe care le pot înțelege ușor, iar motivul din spate este nesiguranța pe care o au”, a declarat Victor Dima.
Rodica Ianole-Călin, profesor în cadrul Universității din București, explică această preferință printr-o combinație de neîncredere în instituțiile statului, experiențe istorice și nevoia de control.
„În acest context apare preferința pentru active tangibile. Se creează o memorie colectivă de tipul: «avem nevoie de ceva sigur, pe care să putem pune mâna»”, a spus aceasta.
Logica se vede și în modul în care românii își păstrează economiile: 60% dintre cei care au bani puși deoparte folosesc produse de economisire bancară, precum conturi de economii sau depozite, 42% păstrează numerar în casă, iar 39% țin economiile în conturi curente. În paralel, 29% dețin pensii private facultative, 26% au investiții imobiliare, iar 17% folosesc fonduri mutuale sau fonduri de investiții.
Economisirea rămâne redusă, chiar și în rândul celor care pun bani deoparte
Chiar dacă 40% dintre români spun că economisesc, sumele puse deoparte rămân limitate. 60% dintre persoanele care economisesc pun deoparte cel mult 10% din venit, iar media ponderii economisite este de 12% din venitul personal. Bărbații economisesc, în general, sume mai mari, în timp ce femeile se regăsesc mai ales în categoriile cu economii mai reduse.
„Deși incidența economisirii este destul de mare, proporția din venituri care este economisită rămâne mică. 60% dintre persoane economisesc sub 10% din venit”, a explicat Victor Dima.
Ce cheltuieli ar tăia românii pentru a economisi mai mult
Vulnerabilitatea financiară este vizibilă și în nivelul rezervelor disponibile. Aproape o treime dintre cei care reușesc să economisească au rezerve financiare pentru mai puțin de trei luni de cheltuieli dacă veniturile lor s-ar opri brusc. Un procent similar, de 31%, și-ar putea acoperi cheltuielile din economii pentru aproximativ 3-5 luni, în timp ce doar 19% ar avea rezerve suficiente pentru mai mult de un an.
Victor Dima a precizat că 29% dintre persoane ar supraviețui mai puțin de trei luni dacă nu ar mai avea brusc venituri, în timp ce doar 19% ar putea acoperi cheltuielile pentru mai mult de un an din economiile existente.
Inflația îi sperie pe români, dar mulți țin banii în forme vulnerabile la inflație
Inflația este una dintre principalele surse de îngrijorare pentru românii care economisesc. 74% dintre cei care alocă bani pentru economii declară că sunt preocupați de inflație, iar percepția erodării valorii banilor influențează direct alegerile de economisire și investiții.
„Sentimentul principal care îi determină pe români să economisească este legat de inflație. 74% sunt îngrijorați că inflația ar putea reduce valoarea banilor puși deoparte. În ciuda acestui fapt, mulți păstrează banii în numerar sau în valută, instrumente a căror valoare se erodează în timp din cauza inflației”, a spus Victor Dima.
Această contradicție arată că deciziile financiare sunt influențate nu doar de calcule de randament, ci și de familiaritate și încredere. Pentru multe gospodării, obiectivul principal nu este progresul financiar, ci evitarea unei deteriorări a situației personale.
„Mentalitatea dominantă este una de stabilitate sub presiune, nu de progres financiar. Pentru multe gospodării, obiectivul principal este evitarea deteriorării situației financiare”, a declarat Victor Dima.
În următoarele 12 luni, sentimentul rămâne prudent: o treime dintre persoanele care au economii estimează că vor economisi mai puțin sau deloc, pe fondul presiunii inflaționiste și al costului ridicat al vieții. Doar 14% se așteaptă să economisească mai mult decât anul trecut. Pentru a putea pune mai mulți bani deoparte, 56% spun că ar reduce cheltuielile legate de ieșiri în oraș, vacanțe sau consum discreționar.
Aurul și imobiliarele, printre activele în care românii au încredere
Aurul se află printre opțiunile luate în calcul de românii care vor să își protejeze economiile de inflație, într-un procent similar cu investițiile imobiliare, potrivit studiului Tavex România.
„Aurul prezintă un nivel de încredere destul de ridicat și se situează pe locul al doilea ca nivel de încredere, la egalitate cu investițiile imobiliare”, a declarat Victor Dima. El a precizat însă că, deși mulți oameni înțeleg rolul aurului ca formă de protecție, o parte dintre ei rămân reticenți pentru că nu înțeleg exact cum îl pot cumpăra.
Rodica Ianole-Călin a explicat că economisirea în aur poate fi întâlnită atât în rândul persoanelor cu aversiune la risc, cât și în rândul celor care fac investiții speculative. În ansamblu însă, comportamentul de economisire rămâne mai degrabă defensiv.
„Economisirea se face mai degrabă ca formă de supraviețuire, nu ca parte a unei gândiri strategice pentru viitor sau pentru termen lung”, a declarat Rodica Ianole-Călin.
Încrederea în propriile decizii nu elimină greșelile financiare
Studiul arată că 88% dintre cei care au economii afirmă că se simt informați atunci când iau decizii legate de bani, economisire sau investiții. În același timp, 32% spun că au pierdut bani din cauza unor decizii financiare evitabile.
Victor Dima a descris această diferență drept un contrast între încrederea declarată și experiențele financiare reale. „În ceea ce privește încrederea, 88% dintre respondenți spun că se simt informați atunci când iau decizii financiare și că au toate informațiile necesare. Ei se declară încrezători în propriile decizii. Realitatea este însă că, deși nivelul de încredere este foarte ridicat, avem și un procent semnificativ, de circa 30%, care a declarat că a făcut greșeli financiare, că a investit și ulterior a fost dezamăgit de deciziile luate”, a spus acesta.
Rodica Ianole-Călin explică fenomenul printr-o tendință comună de supraestimare a propriilor capacități. „Toți avem tendința să ne credem mai buni decât suntem. Este ca la examen: când iei o notă bună, este datorită ție; dacă nu iei o notă bună, este din cauza profesorului. La fel se întâmplă și în investiții. Dacă lucrurile nu merg bine, considerăm că este din cauza mediului investițional, a guvernului sau a altor factori externi”, a declarat ea.
