Acest material face parte din proiectul editorial Portret de bancher digital, prin care explorăm cum s-a transformat meseria de bancher în România în ultimele două decenii. Inițiativa, realizată de Wall-street.ro și Future Banking, vine într-un moment aniversar: Wall-street.ro împlinește 20 de ani de când este partenerul tău de încredere în înțelegerea și navigarea lumii financiare.
În era digitală trebuie să știi cum să pui problema. Chiar dacă folosim ChatGPT, ca să primești un răspuns bine documentat trebuie să știi cum să întrebi.
Mugur Podaru, director al Direcției de operațiuni la distanță în CEC Bank
Cum arăta o zi din viața unui bancher în urmă cu 20 de ani?
CEC Bank s-a înființat în urmă cu peste 160 de ani, când sistemul bancar era cu totul diferit față de cel de azi. Totuși, diferențele se văd clar chiar și dacă ne uităm doar la ultimele două decenii.
Dacă atunci mersul la bancă însemna ghișee mai aglomerate, mai multe hârtii și dosare, astăzi vizita la agenție mai este necesară doar pentru operațiuni mai complexe. Mugur Podaru lucrează la CEC Bank de peste 20 de ani, trecând atât prin epoca dosarului cu șină, cât și prin procesul de digitalizare accelerată. El își amintește începuturile:
„În urmă cu atâția ani lucrurile se petreceau pe hârtie, cu ștampilă, cu tot ce trebuie ca să dovedești autenticitatea unui act în relația cu banca sau partenerii tăi de afaceri. Cam așa erau lucrurile. Ele s-au schimbat. Acum vorbim de plăți instant. Nu mai durează 2 zile să muți banii dintr-un cont în altul. Vorbim de plăți către numere de telefon mobil fără cunoașterea IBAN-ului și, mai nou, de ROPAY”, declară acesta.
Care au fost cele mai mari provocări în digitalizarea CEC Bank?
Unul dintre cele mai mari teste digitale pentru CEC Bank a venit odată cu lansarea platformei de internet banking. Prima versiune a apărut în 2005–2006, iar principala provocare a fost ca sistemul să fie disponibil non-stop.
„Provocări de acest fel au fost multe de-a lungul timpului. Aș menționa două dintre ele. Prima ar fi partea de internet banking și transmiterea ordinelor de plată în format electronic. Era o perioadă în care lucrurile trebuiau să fie conturate și pentru asta aveai nevoie ca sistemele de core banking să fie disponibile non-stop, să primească și să trimită informații 24/7. Asta însemna internet banking”, povestește Mugur Podaru.
Un alt moment critic a venit în timpul pandemiei, când identificarea la distanță a clienților devenise o urgență, dar legislația nu era încă pregătită.
„A doua provocare a fost cu identificarea la distanță a clientului prin mijloace electronice, în perioada 2019–2020, odată cu pandemia. Era greu pentru că nu exista legislație care să permită să faci un proces cap-coadă și să ai certitudinea că el este conform și că identificarea persoanei se face corect”, explică acesta.
Cum va arăta bancherul digital peste 20 de ani?
Viitorul se anunță și mai tehnologizat, însă Mugur Podaru crede că rolul omului nu va dispărea.
„E greu de spus, dar tehnologia acaparează tot mai mult din funcțiile de front-office. Lucrăm de ceva vreme la înființarea unor agenții digitale, unde clienții obișnuiți cu aceste lucruri să poată opera singuri. În această direcție se vor duce lucrurile, dar poate și mai mult. Spuneam de avataruri, de „greeter”-i virtuali care să te întâmpine în agenție. Dar e greu de anticipat peste 20 de ani cu ritmul acesta tehnologic”, afirmă reprezentantul CEC.
Totuși, partea umană va rămâne indispensabilă, mai ales în construirea relației de încredere.
„Unitățile sunt din ce în ce mai puține, dar asta nu înseamnă că nu sunt necesare. Dimpotrivă, studiile arată că trebuie să fii prezent lângă clienți și că direcția în care se duceau multe bănci, în sensul de a renunța la unitățile teritoriale, nu era o decizie bună, pentru că se pierdea încrederea. Așa încât și digitalul, și rețeaua teritorială își au rolul lor. Clienții se simt bine când văd un loc, pot să intre în el și primesc suportul de care au nevoie”, conchide acesta.
