Pachetul de relansare prevede, printre altele, deducerea a 50% din cheltuielile de admitere la tranzacționare pentru companiile care se listează la bursă în primul an. Este o măsură menită să încurajeze piața de capital, să atragă investiții private și să sprijine firmele românești, dar experții în finanțe consideră că prioritatea ar fi trebuit să fie listarea companiilor de stat.
„Dacă voiam să încurajăm bursa, aveam în PNRR listarea a trei companii mari de stat, însă nu se mai aude nimic de ea, deși ar fi adus bani buni guvernului. Acest lucru ar fi avut un impact mult mai mare pe bursă. În ceea ce privește deducerea, costurile pentru ca o companie să se listeze sunt relativ modice, nu sunt costuri mari”, spune Adrian Codirlașu.
Statul ar încasa din vânzarea unor pachete minoritare mai mult decât din creșterea TVA
Statul român ar putea încasa peste 10 mld. lei din listarea la bursă a unor pachete minoritare de acțiuni la companii precum Hidroelectrica, Romgaz, Nuclearelectrica sau Transgaz, fără a ceda controlul acestora, spune Dragoș Cabat, membru în Consiliul Director al asociației analiștilor financiari CFA România. Suma este semnificativ peste nivelul de 6 mld. lei pe care Guvernul vrea să îl obțină într-un an din majorarea TVA cu două procente, de la 19% la 21%.
„Doar din vânzarea unor pachete suplimentare la primele patru cele mai mari companii de stat deja listate la Bursa de Valori București s-ar putea obține între 10 și 15 miliarde de lei. Dacă facem un calcul, vom vedea că această sumă este mai mare decât cea obținută de pe urma majorării TVA cu 2%. Aceste încasări ar ajuta la reducerea deficitului bugetar pe termen scurt”, a declarat Dragoș Cabat, coordonatorul studiului.
Statul nu a mai listat o companie nouă la bursă de mai bine de 10 ani, de la IPO-ul Electrica din 2014. Hidroelectrica a fost listată la bursă în iulie 2024, însă „meritul” IPO-ului aparține aproape în totalitate Fondului Proprietatea, compania care a vândut acțiunile din IPO.
Se vor întoarce românii acasă? Cum arată strategia prin care Bolojan cheamă antreprenorii din diaspora
Pe lângă facilitățile pentru listarea firmelor la bursă, planul de relansare economică include și un program destinat românilor din diaspora care vor să deschidă afaceri în țară. Bugetul alocat este de 100 milioane euro pentru perioada 2026-2029, iar fiecare start-up poate primi granturi de până la 20.000 euro și credite garantate de stat, în funcție de planul de afaceri și de angajamentul de a menține investiția și locurile de muncă.
Totuși, Adrian Codirlașu, președintele CFA România, atrage atenția că revenirea firmelor în țară depinde mai mult de regimul fiscal din România.
„Dacă fiscalitatea este mai convenabilă decât în țările în care își desfășoară activitatea, firmele ar putea să se reîntoarcă. Totuși, există exemple de companii care au plecat în Bulgaria tocmai din cauza unor măsuri fiscale mai puțin favorabile în România”, spune specialistul.
După creșterea impozitului pe dividende, antreprenorii români se gândesc să își mute afacerea sau rezidența fiscală
Imediat după publicarea primului pachet fiscal al Guvernului, anul trecut, care includea majorarea impozitului pe dividende, antreprenorii români și-au arătat îngrijorarea privind viitorul afacerilor lor în țară. Conform unui sondaj realizat pe grupul de Facebook „Grupul Antreprenorilor din România” în 2025, 24% dintre respondenți se gândesc să își mute afacerea sau rezidența fiscală într-o altă țară în următoarele 12 luni, 43% încă se documentează asupra opțiunilor, iar 33% spun că nu au în plan o astfel de mutare.
